Economie

Trenurile pe care nu le vrea nimeni întârzie peste 1000 de minute la Cluj

Pe lângă faptul că transportul feroviar nu este atractiv pentru clujeni, trenurile care ajung în gara Cluj merg cu viteza melcului. O călătorie cu trenul Bucureşti-Cluj durează mai bine de 16 ore.

Cei aproape 450 de kilometri între Bucureşti şi Cluj-Napoca sunt parcurşi în peste 16 ore de trenurile CFR Călători, preţul unui bilet fiind de 132 de lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Spre comparaţie, călătoria cu trenul de la Cluj-Napoca spre Budapesta, o rută similară ca distanţă, durează şapte ore, mai puţin de jumătate. Asta pe lângă faptul că locuitorii oraşului de pe Someş nu se înghesuie să utilizeze acest mijloc de transport.

Datele din Master Planul General de Transport (MPGT) al României, recent aprobat de către Guvern, sunt grăitoare în acest sens.

“Cererea de călătorii către şi dinspre Bucureşti generează cel mai mare număr de deplasări, aproape 30.000 de călători pe zi. Există alte două sectoare care generează peste 24.000 de călătorii zilnice. În contrast cu rezultatele obţinute pentru Bucureşti, ambele sectoare Braşov/Sibiu/Târgu Mureş şi Timişoara/Arad au o mai mare pondere de călătorii. Aceste rezultate indică concentrarea călătoriilor în interiorul acestor sectoare, precum şi densitatea mare a liniilor ferate locale. Sectoarele Oradea/Cluj-Napoca/Satu Mare/Baia Mare generează un număr de călătorii zilnice mai redus în comparaţie cu celelalte sectoare menţionate între 16.500 şi 22.000. Timpii de parcurs generalizaţi de la Cluj-Napoca la Bucureşti depăşesc 1000 de minute (16 ore). Aceasta reflectă timpii de parcurs mari ai trenurilor şi timpii mari de aşteptare pentru servicii”, se arată în documentul citat.

Călătorii s-au înjumătăţit

Potrivit documentului, numărul de călători a înregistrat o scădere între anii 2004-2012 de la aproximativ 100 de milioane la 58 de milioane pe an. “Descreşterea cu 28% a ratei de utilizare a căii ferate din România dintre anii 2004 şi 2009 este cea mai mare scădere înregistrată în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene”, precizează MPGT.

Clienţi puţini şi frauduloşi

“CFR Călători precizează că 25-30% dintre călători fie călătoresc cu bilete incorecte, fie nu au achiziţionat bilete deloc. Pierderea de venit estimată este de aproximativ 50 de milioane pe an”, spun aceştia.

Geografia, bat-o vina

Reprezentanţii CFR dau vina pentru aceste întârzieri din zona Clujului pe formele de relief şi pe lipsa modernizărilor, cu toate că, an de an, compania cheltuie milioane de euro pe întreţinerea liniilor.

“Topografia din România reprezintă unul dintre factorii care afectează parţial viteza de călătorie, de exemplu, terenul deluros dintre Bucureşti şi Cluj, dar există şi alţi factori care afectează viteza de călătorie printre care numeroasele opriri intermediare, timpii mari de staţionare (schimburile de locomotive electrice cu diesel, necesitatea de efectuare a manevrelor de întoarcere în anumite staţii, întârzieri cauzate de aşteptarea altor trenuri) şi diversele motive tehnice”, spun aceştia.

În Master Planul General de Transport se mai precizează faptul că doar 37% din reţeaua feroviară actuală este electrificată.

“Acest fapt duce la înregistrarea unor întreruperi în programul de operare ca urmare a necesităţii schimbării locomotivelor, prin urmare la o prelungire a duratei de călătorie. Una dintre principalele rute pe care se înregistrează pauze în programul de operare este Cluj-Napoca-Oradea din cauza stării precare a liniilor. Pe acest sector se înregistrează o cotă de piaţă scăzută a căii ferate, cu toate că există potenţial important de creştere a traficului de pasageri pe acest coridor. Alte probleme/disfuncţionalităţi înregistrate: starea tehnică precară a liniilor ca urmare a subfinanţării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, viteze reduse de circulaţie pentru trenurile de pasageri şi marfă pe ruta Bucureşti-Cluj-Napoca, întârzieri în graficul de mers din cauza infrastructurii aflate într-o stare de degradare Teiuş-Cluj-Napoca, viteze de proiectare scăzute pentru secţiunea Războieni-Apahida”, susţin reprezentanţii CFR Călători.

Cheltuieli de întreţinere=1,3 miliarde de euro în 4 ani

CFR Infrastructură a indicat de-a lungul timpului următoarele cheltuieli cu întreţinerea: 342,72 milioane euro (2010), 320,90 milioane euro (2011), 314,99 milioane euro (2012) şi 324,32 milioane euro (2013). CFR SA a furnizat date din care rezultă că bugetul alocat pentru lucrările de întreţinere în perioada 2013-2020 ar fi de 958 milioane euro, adică o medie pe an de 137 milioane euro.

“Starea deteriorată a infrastructurii feroviare şi a deficitului mare de lucrări de întreţinere şi reparaţii capitale au dus la expirarea duratei de viaţă a activelor, la restricţii de viteză şi la scăderea vitezei medii în cadrul reţelei. Până în 2012, aproximativ 65% din liniile principale, 80% din liniile secundare, 85% din liniile de contact şi 40% din poduri aveau durata de viaţă depăşită şi necesitau lucrări de modernizare", se arată în Master Planul de Transport.

6 ani de întârzieri într-un an

În Master Planul General de Transport se mai precizează faptul că în anul 2012 au fost înregistrate întârzieri totale de 3,18 milioane de minute, în condiţiile în care restricţiile de viteză au reprezentat mai mult de o treime din acest total. Adică, cu alte cuvinte, peste 6 ani.

60 km/h este viteza maximă actuală între Câmpia Turzii şi Apahida

Cu maşina e mai bine...sau nu. Poate cu avionul

Cu maşina, călătoria pe ruta Cluj-Bucureşti durează şase-şapte ore. Costul unui drum pe Bucureşti - Cluj cu maşina ajunge la 200 de lei. O recunoaşte inclusiv CFR Călători. “Durata de călătorie cu trenul dinspre Bucureşti către Cluj-Napoca este considerabil mai mare decât cu transportul rutier, care ar fi cel mai competitiv mod de transport”, spun aceştia.

Nouă zboruri pe zi cu avionul spre Bucureşti

Clujul şi Bucureştiul sunt cel mai bine conectate prin avion, având în vedere că există într-o zi chiar şi nouă zboruri între aceste oraşe. Durata călătoriei este de doar o oră şi zece minute, tarifele, în cazul unor companii low cost, pornind şi de la 39 de lei.