Economie

Cum a ajuns Clujul cel mai scump din ţară? „Oraşul are potenţialul să ajungă la 1 milion de locuitori în viitorul apropiat“

Adrian Crivii, expert evaluator din Cluj, explică cum a ajuns Cluj-Napoca un oraş extrem de scump din punct de vedere imobiliar.

Clujul are „un potenţial excepţional şi la un aşa potenţial are nevoie de conducători vizionari“, mai are „nişte universităţi fantastic de puternice şi o industrie soft excepţională”, dar „nu e normal ca oraşul să aibă locuinţe atât de scumpe” întrucât nu toată lumea îşi poate permite să cumpere o casă sau să aibă o chirie decentă. Iar „asta nu e în regulă“ deoarece transformă Clujul într-un oraş inaccesibil, este de părere Adrian Crivii, expert evaluator din Cluj.

„În fiecare an 10-15.000 de studenţi termină şi vor să locuiască în Cluj şi au nevoie de locuinţe sau chirii. Iar oraşul are 5-6.000 de oferte. Şi din decalajul ăsta se face o compeţie. Cine are bani mai mulţi închiriază cu 500 de euro sau îşi cumpără cu 1.500-1.700 de euro pe metru pătrat. Cine nu, are o problemă. Clujul devine inaccesibil. Ori asta nu-i bine în sensul că avem nevoie şi de profesori foarte tineri, calificaţi şi foarte buni. Avem nevoie şi de alte profesii şi meserii, nu numai de softişti“, explică specialistul, citat de adevărul.ro.

Acesta se întreabă cine-şi permite să cumpere un apartament de 150.000 de euro, raportat la veniturile normale. „Foarte multe locuinţe sunt cumpărate cu banii jos şi sunt cumpărate nu de clujeni. Nici măcar softiştii nu cumpără cu preţul ăsta. Fiind un pol foarte bine dezvoltat, se cumpără de către oameni din Bucureşti, din Constanţa, din Germania, din alte ţări. Oameni cu bani vin şi investesc în piaţa imobiliară, unde sunt obişnuiţi cu preţul de 3.000 sau 4.000 de euro la metru pătrat în piaţa lor. Şi atunci 1.500 nu li se pare chiar atât de mult“, adaugă Crivii.

Expertul evaluator mai spune că ceea ce diferenţiază Clujul de alte oraşe din România este “această dezvoltare spectaculoasă a industriei IT”, care a făcut ca în piaţa imobiliară să explodeze preţurile.

“Nu putem vorbi despre preţuri «umflate, acestea fiind un rezultat al jocului pieţei şi sunt formate în funcţie de cerere şi ofertă. Evident, la Cluj, există un dezechilibru destul de accentuat pe piaţa imobiliară. O explicaţie a faptului că Clujul este cel mai scump oraş din România rezidă şi din realitatea că, în proporţie de peste 70%, locuinţele sunt cumpărate cu banii jos. Asta spune că există mulţi investitori în domeniul imobiliar care cumpără pentru închiriere locuinţe în Cluj, accentuând caracterul speculativ al pieţei”, mai spune acesta.

Clujul celor un milion de locuitori

Adrian Crivii mai spune că oraşul are toate premisele ca în viitorul nu prea îndepărtat să ajungă la 1 milion de locuitori.

“Plecând de la dezvoltarea pieţei muncii, de la evoluţia spectaculoasă a veniturilor generate de creşterea economică din ultimii ani, proiectele de infrastructură au luat amploare – de exemplu modernizarea aeroportului internaţional -  Clujul are toate premisele ca în viitorul nu prea îndepărtat să ajungă la 1 milion de locuitori. Acest deziderat va putea fi atins numai în cazul în care autorităţile locale vor şti să ia deciziile cele mai potrivite pentru o strategie clară de dezvoltare, axată în special pe adaptarea infrastructurii la necesităţile viitorului. Când mă refer un oraş de 800.000/1.000.000 de locuitori, trebuie să avem în vedere nu numai vechiul oraş Cluj-Napoca, ci şi comunele limitrofe, începând de la Gilău până la Apahida, continuând cu Feleac sau Baciu, deci vorbim de o suprafaţă mult mai mare, posibilităţile de dezvoltare rezidenţială, comercială fiind pe măsura dimensiunilor de care am discutat”, spune acesta.

Expertul spune că necesitatea unei uniri administrative a Clujului cu Floreştiul, Apahida şi Baciu este “evidentă şi benefică” pentru întreg arealul.

„Este singura soluţie ce poate conferi şanse de dezvoltare, având în vedere ca oraşul vechi are o suprafaţă relativ mică şi o situaţie geografică complicată, fiind aşezată într-o vale îngustă. Astfel, este natural ca dezvoltarea în perspectivă să se facă cu accent spre zonele limitrofe, dar asta numai în condiţiile edificării unei infrastructuri edilitare şi de transport, pe masură. Această decizie va fi benefică pentru nivelul de civilizaţie şi al calităţii vieţii al acestei vechi aşezări”, a mai declarat acesta.