Politică

Cum le sună primarilor ideea de „comună falită”?

<p /><strong /><img src="documente/stories/2012/09_septembrie/06/03-minodora luca baisoara ds 66.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Posibilitatea intrării localităților în faliment, asemenea firmelor, pentru a se proteja de creditori a fost discutată de Guvern la ultimele negocieri cu FMI.

Guvernul României vrea să demareze, cu sprijinul unor consultanţi de la FMI, mecanismul procedural legat de declararea falimentului autorităţilor locale. Potrivit surselor hotnews.ro, s-ar putea ajunge chiar la fuzionarea autorităţilor locale nesustenabile cu primării mai mari şi mai puternice financiar.

Problema datoriilor autorităţlor locale din România nu este nouă. În judeţul Cluj există comune care au datorii vechi, chiar de câţiva ani. În ciuda arieratelor şi proiectelor neterminate, primarii localităţilor mai mici din judeţul Cluj nici nu vor să audă de fuzionarea cu alte localităţi mai puternice financiar.

Cei mai mici nu vor pe spinarea celor mari

Falimentul autorităţilor locale şi fuzionarea unor localităţi trimit, pe de o parte, la ideea reîmpărţirii administrativ-teritoriale a ţării, după cum subliniază chiar unii primari. În urmă cu aproximativ doi ani, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Alin Tişe vorbea de o împărţire a judeţului în şase zone urbane şi 13 zone rurale. Edilii nu au susţinut atunci această idee.

„Ne duce cu gândul la ceea ce domnul Tişe spunea, acum aproape doi ani, să treacă comuna Căianu şi Suatu la Cojocna, dar oamenii nu au fost de acord. Eu nu susţin nici acum aşa ceva. Adică să mergi, de exemplu, după o adeverinţă pentru buletin până la Cojocna… Toate s-ar schimba. Pe urmă, cred că nici cei mari, localităţile mari nu ar fi de acord cu aşa ceva, pentru că ar cheltui din buzunarul propriu pentru alţii, ar trebui să le preia datoriile, cred. Avem probleme ca toată lumea, legate de drumuri, de exemplu, nu avem suficienţi bani, avem de colectat taxe şi impozite pe care niciodată nu le colectăm sută la sută, dar tot nu susţin această idee“, a spus pentru Monitorul de Cluj, primarul din Căianu, Vasile Pop (PSD).

Iau de la mine şi plătesc datoriile altuia?

Primarul localităţii Apahide, Grigore Fati (PSD), susţine că cel mai bine ar fi ca fiecare să rămână independent şi să se gospodărească singur. „Peştele cel mare îl înghite pe cel mic, aşa se spune. Dar cel mult, cred că mai multe comune mici ar putea fuziona, fără să fie lipite de una mare neapărat. Asta cred că ar fi benefic pentru cei mai mici, cu probleme şi datorii. În cazul unei fuziuni cu o localitate mai mare, ce faci, reduci  3, 4, 7 funcţionari, şi după aceea ce fac, iau de la mine şi îi dau lui? Pe de altă parte, această idee ne trimite cu gândul la restructurarea teritorială. Deci cred că şi la legea privind acest aspect am avea de lucru“, a explicat Fati.

Avem datorii, dar vrem să fim independenţi

Cei cu datorii şi lipsuri nu susţin ideea falimentului autorităţilor locale. „Nu sunt de acord cu această idee, deşi nu avem bani să ne întreţinem. Avem probleme legate de strictul necesar, cum ar fi iluminatul public sau datorii la salarii, de exemplu. Cu toate acestea, nu susţin această idee, pentru că ar foarte complicat. Toate lucrurile s-ar muta în altă parte… De exemplu la Gherla, ce ar face oamenii din aceste localităţi care să spunem ar fuziona sau s-ar lipi de Gherla sau de o comună mai mare. Ar bate zeci de kilometri numai ca să rezolve o problemă administrativă, de exemplu. Trebuie găsită altă modalitate, de exemplu, eu cred că trebuie să lucrăm la capitolul taxe şi impozite. Alte taxe locale, nu mari, ci mici, dar dacă ar plăti toată lumea, la fel, plus bani de la Guvern, ne-am descurca fiecare în parte “, spune primarul de la Sic, Ioan Sallai, (independent).

Ce spun primarii de la munte?

Şi primarul localităţii Băişoara, Minodora Luca (PDL) crede că o localitate, căt este ea de mică trebuie să se gospodărească singură, cu problemele şi datoriile ei. „Am fost de curând în Germania. Acolo sunt localităţi cu câte 70- 80 de case şi au propriile primării. Cred că o comună se gospodăreşte mult mai bine singură, pentru că îşi cunoaşte problemele, fiecare trebuie să fie independent. Pe de altă parte, în zonele de munte, unde întinderea e mare este imposibil de aplicat asemenea măsuri, chiar ar îngreuna lucrurile“, consideră Luca.

Ce este falimentul unei localități?

Specialiştii explică falimentul localităţilor arătând că este aproape ca la firme. Mai exact, primarul şi consiliul ales sunt trimişi acasă, se pune administrator special, se restructurează debite, se vinde ce se poate (proprietatea privată a municipalităţii, nu cea publică). Pe de altă parte, falimentul municipal clarifică lucrurile, pune un blam politic-moral sever pe primari şi transparentizează problemele. De asemenea, primarii se pot cere în insolvenţă imediat când preiau un mandat imposibil, şi atunci sunt protejaţi politic pentru că restructurarea o face administratorul special, apoi ei pot reveni la mandat, conchid specialiştii.