Politică
Emil nu a uitat: "După partid urmează ţara!". Şi vrea.
În 2009, o dată cu câştigarea preşedinţiei, Traian Băsescu i-a predat partidul lui Boc și i-a prezis: “Emil, după partid urmează ţara!”. Boc nu a uitat, iar acum ţinteşte cea mai de sus funcţie, vrea să fie preşedintele României.
Emil Boc, care tocmai a câştigat un nou mandat la Primăria Cluj-Napoca, vrea preşedinţia nu doar a PNL, ci şi a României.
Toate evenimentele din ultimele zile arată că Boc va urma sfatul fostului preşedinte al României.
Primul pas: partidul! Jos, Blaga!
Pentru început, actualul primar al Clujului trebuie să intre în bătălia pentru șefia PNL şi să scape de Vasile Blaga. După dezastrul de la alegerile locale, în care liberalii au pierdut un număr mare de primării care "tradițional" erau fiefuri PD-L sau PNL (printre care, în primul rând, toate primăriile Capitalei), este necesară o mișcare organizatorică și de imagine, care să le asigure liberalilor o revenire la alegerile parlamentare din toamnă. Surse liberale susțineau recent că Boc forțeză convocarea unui congres al partidului, la care să fie aleasă o conducere nouă, din care să fie îndepărtați atât Vasile Blaga, cât și Alina Gorghiu, care au demonstrat că nu pot duce o campanie eficientă și nu se bucură de o imagine favorabilă în rândul electoratului.
Aceleași surse vorbeau despre intenția primarului Clujului de a prelua șefia PNL, în cadrul unui congres anticipat (nu în primăvară), ci înainte de alegerile parlamentare.
De altfel, Boc are o poziţie bună în partid, în primul rând datorită faptului că a câştigat al patrulea mandat la Primăria Cluj-Napoca, aducând unul dintre cele mai bune scoruri din ţară, la alegerile locale. Emil Boc a câștigat cel de-al patrulea mandat de primar, având peste 64% din voturile clujenilor, mult peste scorul de 31,93% obținut de liberali la nivel național. În spatele lui Boc se aliniază alți lideri din Ardeal, cum ar fi primarul din Alba Iulia, Mircea Hava (al șaselea mandat, 58,93%), primarul Oradei, Ilie Bolojan (al treilea mandat, 70,90%), al Brașovului, George Scipcaru (al patrulea mandat, 51,23%) sau al Aradului, Gheorghe Falcă (al patrulea mandat, 46,12%).
Boc contra Blaga. Nou contra învechit. Popular contra comunist.
Mai mult, Emil Boc are toate atuurile în faţa lui Vasile Blaga, care nu este nici frumos, nici charismatic, nici la prima tinereţe şi, mai rău, a cărui familie este implicată în afaceri cu PSD, partid cu care -- au susţinut unii lideri ai PNL -- Blaga ar fi făcut blat.
În schimb, Boc este tânăr, popular, participă la concerte la care îşi ţine nevasta pe umeri şi are „mâinile curate”, preferând să-i lase pe alţii să se ocupe de administrație și problemele de rutină (cum ar fi de exemplu Gheorghe Şurubaru, proaspăt numit city-manager), astfel încât el să-și vadă de politică și de campanie.
În ajutorul lui Boc...
În ajutorul lui Boc vin şi declaraţiile de acum câteva zile ale prietenei sale Adriana Săftoiu, clujeancă din Dej şi absolventă a unui doctorat la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj. Prim-vicepreşedintele PNL Bucureşti a atacat conducerea partidului şi nominal pe Vasile Blaga, spunând că liberalii au avut o atitudine de non-combat în fața PSD în ultimii 10 ani în campaniile electorale. „Practic, noi, timp de zeci de ani, nu ne-am poziționat față de PSD constant și așa cum trebuie. Cred că e foarte greu să faci opoziție PSD, dacă ai obligații față de PSD. Și cred că asta e marea problemă. Mi-e foarte greu să folosesc cuvântul blat, mi se pare chiar rușinos, dar să spun că un non-combat a avut loc”, a spus Săftoiu.
Pentru cine pozează Boc
Un indiciu care ne arată că actualul primar al municipiului Cluj-Napoca a intrat deja în campanie este celebra fotografie, ajunsă virală pe internet, cu Boc ţinându-şi soţia pe umeri la Untold.
Specialiștii în comunicare și imagine foto-video afirmă că poza este cel puțin suspectă, dacă nu chiar „regizată” , sugerând că fotografia ar fi putut fi făcută cu acordul primarului, chiar de o persoană apropiată, cu intenția de a fi distribuită pe rețelele sociale.
De ce a fost aleasă Q Magazine, rămâne o întrebare legitimă al cărei răspuns e ușor de intuit: sursa primară trebuia să fie națională, pentru a ajunge rapid în mass media „mare”, dar, în același timp, trebuia să fie „la distanță” de concurența acerbă dintre marile trusturi media; de asemenea, existența unei „obligații” a revistei față de subiect nu poate fi neglijată. Iar publicitatea de la două mari bănci de stat nu poate fi ușor trecută cu vederea.
Q Magazine. Cine?
Autorul asumat al fotografiei, revista Q Magazine, nu are nicio legătură cu Clujul, dar este patronată de un personaj care se învârte de ani buni printre cei mai puternici și influenți politicieni: Floriana Jucan.
Jurnalista, al cărui nume este bine-cunoscut în mediile comunicatorilor politici din România, a fost intens legată, fără dovezi însă, de serviciile secrete.
Nu doar Floriana Jucan este apropiată mediului politic, ci și revista pe care o patronează și care, deși are un tiraj minuscul și un trafic mic pe online, are publicitate de la două dintre băncile mari cu capital de stat: Eximbank (unde a fost președinte al Consiliului de Administrație și Ionuț Costea cumnatul lui Mircea Geoană), respectiv CEC Bank.
Cu toate acestea, din punct de vedere financiar, firma care editează publicația este într-o adevărată groapă financiară, având datorii mai mari decât cifra de afaceri.
O analiză a unui site economic arată că firma care editează la ora actuală revista şi deţine site-ul qmagazine.ro s-a înfiinţat în aprilie 2004 sub numele „Doi şi un sfert” SRL Bucureşti, nume care face trimitere la fostul serviciu de informații al Ministerului de Interne, UM 0215, unitate desființată după implicarea în mai multe scandaluri răsunătoare. Asociații -- Floriana Jucan (41 de ani) 90% şi Petra Obretin (66 de ani) 10%, dar administrator al societății, deși asociat minoritar -- au decis în 2006 schimbarea numelui societăţii în „Babilon Press” SRL. Un an mai târziu, societatea începea editarea revistei Q Magazine, „prima revistă completă pentru un public complex”.
Pentru anul trecut, fosta „Doi şi un sfert” -- care are doar 3 angajați -- a raportat venituri de 231.675 lei şi cheltuieli de 433.742 lei, rezultând o pierdere de 202.067 lei. La 31 decembrie 2015, datoriile se ridicau la 541.933 lei, în timp ce creanţele erau de 98.151 lei, iar în casă şi conturi exista suma de 3.557 lei.
Curios, tocmai această „revistă”, care nu are nicio legătură cu Clujul, dar la care „colaborează”, printre alții: Adrian Năstase, Daniel Dăianu, Emil Hurezeanu (actualul ambasador al României în Germania) sau Ionuț Vulpescu (deputat PSD, fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta și consilier al lui Ion Iliescu), să fi avut acces la (deocamdată) singura poză cu Emil Boc ținându-ți soția pe umeri? Cât de proști ar trebui să fim să credem asta?
Popularul Boc! Rețeta fabricării unui personaj pop-culture
Cultură populară (prescurtat cultură pop) este alcătuită dintr-un grup de idei, perspective și atitudini (psihologie), considerate ca preferate de mase într-un consens neoficial. Muzica pop sau rock (mai nou electro și dance), stilul vestimentar, artiștii de film și televiziune fac parte din ceea ce numim cultură pop. Influențată masiv de mass media (începând cu secolul XX), această „colecție de idei” influențează puternic viața zilnică a societății. Cultura populară este adesea privită ca fiind superficială, de consum și senzaționalistă, dar foarte influentă asupra modelelor pe care publicul larg și le alege pentru a le copia.
În acești termeni, ceea ce face primarul Clujului îl face un exponent al culturii pop. Boc este „popular”, face ceea ce fac oamenii obișnuiți (participă la concerte, poartă jeans și cămăși casual, își însoțește soția la lansări de carte sau la concerte de muzică „modernă”. Se apropie astfel de imaginea unui cetățean de rând, permițându-le alegătorilor să se identifice ușor cu el și să și-i apropie. Iar asta se transformă în capital de imagine și în voturi.
Povestea fotografiei cu primarul Emil Boc ținându-și soția pe umeri la Untold Festival face parte din strategia de „popularizare”; devine astfel simpatic alegătorilor, fiind asemenea lor, un tip obișnuit, cu obiceiuri obișnuite. Este importantă direcția în care se îndreaptă Boc, care lasă deoparte electoratul care l-a consacrat, ajuns acum la vârsta a treia, și se îndreaptă către tineri, mai greu de cucerit, despre care se știe că nu merg la vot și sunt foarte volatili în simpatiile politice.
Mediatizarea fotografiei pe rețelele sociale face parte din strategia de atragere a electoratului care navighează mai degrabă pe internet decât să se uite la televizor, același căruia i s-a adresat și în campania pentru alegerile locale, când Emil Boc a preferat Facebook Live emisiunilor tv.
