Sănătate

Medic clujean: „Să conștientizăm infecția cu Coronavirus!”. Cele mai simple măsuri pentru a NU ne infecta cu coronavirus

Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care şi-au primit numele de la felul în care arată, fiind sferice, iar membranele lor sunt acoperite cu ţepi ce formează un fel de „coroană”.

Medicul epidemiolog Liana Monica Deac a explicat ce este coronavirusul și care sunt cele mai bune metode prin care să evităm infecția cu coronavirus.

Sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări, porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii, mai ales toamna și iarna, gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever din SARS - Sindromul Acut Respirator Sever si MERS- Sindromul respirator din Orientul Mijlociu. Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV (SARS-CoV-2) în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. Bolile provocate de toate aceste coronavirusuri,  sunt numite coronaviroze.

În urmă cu 20 de ani, doar patru virusuri din familia coronavirusului erau cunoscute ca fiind transmisibile la oameni, provocând afecţiuni cu simptome uşoare. Lucrurile s-au schimbat la începutul anilor 2000 odată cu apariţia unui al cincilea membru al familiei: Sindromul Respirator Acut Sever -SARS, care a dus la moartea a 774 de persoane pe plan global în perioada 2002-2003. A venit apoi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu -MERS, care a făcut peste 850 de morţi din 2012. La vremea respectivă, au fost iniţiate cercetări pentru a pune la punct tratamente şi vaccinuri. Dar de cele mai multe ori, atenţia sporită acordată cercetării şi investiţiilor în cercetare generate de o nouă epidemie au scăzut brusc odată cu “stingerea epidemiei”. Drept rezultat, strategii promiţătoare de cercetare – în special cercetări fundamentale – au fost date uitării sau şi–au pierdut finanţările, deşi această muncă putea fi preţioasă pentru a accelera răspunsul la epidemii viitoare. Dar chiar luând în calcul diferenţele, ştiinţa ar fi avut timp/ capacitatea de a dezvolta „un medicament pan-corona, activ împotriva oricărui alt nou coronavirus, care ar apărea, da este o criză pe care sigur poate, am fi putut-o evita, mai ales pentru  că mor oameni deja, din cauza acestui „virus ucigaș”, cunoscut deja  sub numele  de  COVID-19.

Desigur,cele trei coronavirusuri mortale nu sunt identice, dar au totuși suficiente asemănări. Astfel, la fel ca MERS şi SARS, noul coronavirus din China, este un ribovirus (virus ARN), ceea ce înseamnă că ARN-ul, este materialul său genetic. Astfel, el se combină cu ADN-ul gazdei şi, din acest motiv, poate suferi mutaţii rapide. COVID-19, este chiar considerat de unii ca fiind „fratele geamăn al MERS. Boala dată de acest nou coronavirus, a fost semnalată pentru prima dată la sfârșitul lunii decembrie 2019 în Wuhan, un oraș mare din centrul Chinei și s-a răspândit rapid nu doar acolo, pentru că de atunci, călătorii bolnavi din Wuhan, au infectat oameni în mai toataă China și în peste 90 alte țări din lume, iar boala are astfel azi, o distribuție  largă teritorială, cu peste 90,000 bolnavi inregistrati, întinzându-se dovedit chiar cu o mare repeziciune deja pe glob. Persoanele infectate cu aceste coronavirusuri suferă uneori un răspuns inflamator sever, iar altele fac doar forme simple de boală, după cum sistemul imun este diferit de la caz la caz. Varsta înaintată, comorbidităţile şi factorii de risc adiţionali, ca fumat, poluare, contribuie ades la evoluţia imbolnăvirilor, dar  şi la prognosticul bolii.

Coronavirusurile se transmit direct, pe cale respiratorie (prin picături), sau fecal/orală si prin contact direct interuman. Testele pentru depistarea noului coronavirus din China, implică utilizarea unei reacţii de polimerază în timp real (RT-PCR), care identifică ARN-ul viral în eşantioanele prelevate. Acestea pot fi recoltate din gât cu un beţişor medical, din spută sau din mostre sangvine, dacă pacientul se simte foarte rău.

Coronavirusul actual, are câteva simptome comune cu gripa si răceala, dar  sigur dovedite deosebiri, cum este diferită si  etiologia virală a îmbolnăvirilor. Gripa propriu zisă, este  dată de Familia Orthomixoviridae  cu tipurile de virusuri A, B, C iar “răceala obisnuită” este generată  de 200 de tipuri virale, iar cel mai frecvent este rinovirusul, considerat a fi responsabil pentru cel putin 50% dintre ele. Simptomele care apar la gripă, sunt: migrene, febră variabilă, nas înfundat, tuse, dureri în gât și dureri musculare/articulare. La răcelile comune, fenomenle sunt mult mai blânde desigur ca simptomatolgie. La coronavirus apar in plus la cele amintite ca simptomatologie la gripă, complicații cum ar fi: febră intensă, pneumonie, dificultate în respirație, septicemie și de aici se poate ajunge lchiar a deces. Cazurile severe pot provoca deci: pneumonie, sindrom acut respirator sever, insuficienţă renală şi deces. Aparent se credea că gripa dă mai multă mortalitate, dar e dovedit deja, că COVID-19 este cu rată mai mare, de până la 10 % chiar.

Până acum din păcate, nu există nici un vaccin aprobat spre prevenirea bolii,sau tratament antiviral disponibil, pentru COVID-19,  astfel  că în infecțiile umane, tratamentul e numai simptomatic, iar pentru formele grave se recurge la manevre de terapie intensive de salvare eventuală a bolnavilor.  

Cele mai simple măsuri pentru a NU ne infecta cu coronavirus, le putem lua noi și depind astfel de noi deci. Este vorba de o bună igienă, spălat pe mâini cu apă și săpun și se recomandă să se evite spațiile agglomerate- dacă nu este strict nevoie de participare, pentru a nu intra în contact cu personae infectate. OMS consideră urgenţă globală COVID-19 „un eveniment extraordinar”, care reprezintă un risc enorm şi necesită o intervenţie coordonată la nivel internațional.