Sănătate

Rețelele sociale și efectul lor depresiv în timpul pandemiei de Covid-19

Starea de urgență a provocat oamenii la utilizarea excesivă a rețelelor de socializare, fapt care a crescut nivelul de depresie și de traumă secundară în rândul acestora, pe perioada pandemiei și a carantinării.

Rețelele sociale și efectul lor depresiv în timpul pandemiei de Covid-19 Rețelele sociale și efectul lor depresiv în timpul pandemiei de Covid-19

 

 


În cadrul unui studiu recent, cercetătorii au folosit o scară de stres pentru măsurarea nivelului de anxietate și de depresie, participanții fiind rugați să evalueze afirmații, precum: „Am simțit că viața nu are sens” și „Am avut vise tulburătoare despre epidemia de coronavirus”.

 


Cercetările asupra utilizării efectelor rețelelor sociale asupra sănătății mintale ale oamenilor au început imediat după aplicare măsurilor de carantină în Wuhan pentru stoparea răspândirii coronavirusului.

„Nu ne așteptam să devină o pandemie globală. Am crezut că am putea dezvălui anumite daune invizibile cauzate de focar. În situația Chinei, media locale nu relatau despre Covid-19. Dacă o persoană citea doar ziarul local și se uita la televizor nu primea informații despre virus. Acest lucru i-a făcut pe oameni extrem de stresați și au început să se bazeze extrem de mult pe rețelele sociale”, a explicat Bu Zhong, coautor al studiului.


Numeroși oameni se bazează pe rețelele sociale pentru a găsi și distribui informații pe teme de sănătate în perioadele de criză. Un alt sondaj a constatat că între lunile martie-mai, 46-51% dintre adulții americani au declarat că utilizează mai des rețelele sociale față de perioada anterioară pandemiei.

Pandemia a provocat depresie în rândul oamenilor

Peste jumătate dintre participanții la studiu, dintre care nici unul nu a raportat tulburări traumatice sau depresive înainte de pandemie, au resimțit un anumit nivel de depresie. Utilizarea excesivă a rețelelor sociale a fost asociată, astfel, cu niveluri de depresie și traume secundare mai severe.


Zhong a mai spus că este important să se înțeleagă modul în care aceste rețele sociale pot fi în folosul oamenilor în timpul unei crize sanitare:

„Cred că în timpul dezastrelor avem tendința de a apela la rețelele noastre sociale mai mult, pentru a obține ajutor și pentru a lua legătura cu alții. Este în firea omului. Nu vrem ca oamenii să creadă că rețelele sociale sunt un lucru rău. Vrem doar ca ei să știe că există un echilibru, iar atunci când depășești pragul –precum atunci când îți verifici rețelele sociale la fiecare cinci sau zece minute – aceasta îți poate provoca mai mult stres”, a subliniat el.


Astfel, oamenii de știință transmit oamenilor că nu ar trebui să dăm vina pe rețelele sociale, dar ar trebui să acordăm atenție modului în care le utilizăm.

CITEȘTE ȘI:

Vor fi luate măsuri suplimentare din cauza creșterii numărului de cazuri Covid-19

 

 

Strigăt de disperare al unei clujence:„Bunica mea este pe moarte și nu a mai avut loc în spitalele Covid-19, deși la televizor se spune că sunt locuri destule”

 

 


 

abonare newsletter