Actualitate
Ziua în care Clujul a fost „rănit”, la un secol distanță. Bombardarea străzii Horea în cel de-al Doilea Război Mondial. FOTO
Bombardarea străzii Horea în cel de-al Doilea Război Mondial. Ziua de vineri, 2 iunie 1944, a devenit pentru mulți clujeni vinerea neagră. A fost momentul în care sirenele de raid aerian au răsunat în zorii zilei.
Bombardarea străzii Horea în cel de-al Doilea Război Mondial/ FOTO: Amintiri din Vechiul Cluj/Facebook
Ziua de 2 iunie 1944 este numită și vinerea neagră pentru clujeni, fiind momentul în care Gara din Cluj-Napoca a fost bombardată în cel de al Doilea Război Mondial. Pagubele au fost însemnate, gara fiind distrusă și casele de pe strada Horea.
Bombardarea Clujului a avut loc în cadrul Operațiunii Frantic. Operațiunea, pregătită în comun de Statele Unite și Uniunea Sovietică, a durat din iunie până în septembrie 1944 și a constat în grupuri aeriene care decolau din sudul Italiei și Angliei și nu se întorceau la bază, ci aterizau pe aerodromuri din Ucraina și bombardau din nou la întoarcere. Așa-numitul „bombardament cu naveta” a permis utilizarea eficientă a aeronavei.
Operațiunea a început pe 2 iunie cu bombardarea instalațiilor feroviare din Oradea, Cluj, Solnoca, Debrețin, Miskolc și Seghedin. Ca urmare a operațiunii, traficul feroviar din Ungaria a fost paralizat timp de trei zile. Bombardarea Clujului a venit la doar câteva luni de la ocuparea orașului de către armata nazistă, în 27 martie 1944.
Bombardarea Clujului în ziua de 2 iunie 1944
Pentru a face cât mai dificilă relocarea trupelor germane de pe frontul de Est către cel de Vest, forțele aeriene americane au bombardat gara și împrejurimile. Acest atac a fost prima operațiune militară americano-sovietică. În acea perioadă Clujul era controlat de Ungaria și ocupat de trupele germane.
În data de 2 iunie 1944 la ora 09:02 sirenele de raid aerian anunțau iminentul pericol. La ora 09:08 avioanele au lansat mai multe pliante de propagandă, iar la ora 09:14 s-a dezlănțuit iadul. Populația Clujului a avut doar un sfert de oră la dispoziție ca să fugă din calea bombardamentului.
Tot atacul a durat 50 de minute în care au fost lansate 1.200 de bombe.
În cele 50 de minute, 250 de clădiri au fost complet distruse și alte 252 au fost grav avariate, chiar și Fabrica Dermata (precursoarea Clujana – n.red. ), Școala de Fete Marianum, Spitalul Reformat, locașuri de cult, ateliere și magazine. Gara din Cluj-Napoca care a fost ținta atacului a fost cea mai afectată, o porțiune semnificativă din clădirea gării prăbușindu-se.
Este dificil de stabilit cu exactitate numărul victimelor, dar imediat s-a stabilit că 315 civili, 25 de soldați maghiari și 60 de soldați germani și-au pierdut viața și alți aproape 500 de civili și militari au fost răniți. Rețelele de electricitate și telefonie au fost avariate în mai multe locuri.
CITEȘTE ȘI:
