Actualitate
5 ani de la moartea fostului suveran al României, Regele Mihai I. Care era boala de care a suferit suveranul?
Regele Mihai I s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani, în data de 5 decembrie 2017.
Regele Mihai I/ FOTO: Fundatia Regala Margareta a Romaniei/ Facebook
Regele Mihai I s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani, în data de 5 decembrie 2017, la locuinţa sa din Aubonne (Elveţia). În anul 2016, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică.
Cu o lună înainte ca fostul suveran să moară, Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat de urgenţă în Elveţia, după ce starea Regelui Mihai s-a agravat.
5 ani de la moartea Regelui Mihai I
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, în Sinaia, Muntenia, România și a decedat pe 5 decembrie 2017, în Aubonne, cantonul Vaud, Elveția. Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Acesta a moștenit de la naștere titlurile de „Principe al României” și „Principe de Hohenzollern-Sigmaringen”, fiind fiul principelui Carol. După decesul regelui Ferdinand (12/24 august 1865-20 iulie 1927), bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani.
Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930), în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Curţii de Casaţie şi Justiţie. Mihai I a studiat sub îndrumarea celor mai iluştrii profesori.
La 25 octombrie 1937 a primit gradul de sublocotenent în cadrul Batalionului I vânători de munte, iar la 14 septembrie 1940 a fost avansat la gradul de general de divizie. În 1941, cu prilejul aniversării zilei de 10 mai, a devenit mareşal al armatei române. În 1943 a obţinut brevetul de pilot de avioane. Contrar angajamentului de a nu mai avea nici o pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie controversată, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.
CITEȘTE ȘI:
A murit Regele Mihai I la vârsta de 96 de ani
Emil Boc: Regele Mihai I a reprezentat un reper moral pentru toți românii
Începând cu 1943, în jurul regelui, s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial. La 23 august 1944, ora 22.30, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”.
Comentând desfăşurarea evenimentelor din august 1944 din România, radiodifuziunea britanică relata chiar în 23 august: "gestul României va avea efecte profunde", iar postul de radio american din Europa, din aceeaşi seară, sublinia: „De acum înainte România este un nou aliat în tabăra Naţiunilor Unite, ea manifestând voinţa de a se alătura la lupta care se duce împotriva inamicului comun”. Referindu-se la aceleaşi evenimente, Radio Paris conchidea: „Franţa consideră că, prin urmările actului de la 23 August 1944, România a contribuit la reducerea duratei războiului cu cel puţin şase luni”.
Regele Mihai I, decorat după cel de-al Doilea Război Mondial
În urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat cu ordinul Pobeda (Victoria), cea mai înaltă distincţie militară sovietică şi una dintre cele mai rare din lume „pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite”. Ordinul Pobeda a fost acordat doar de 20 de ori, mai multor lideri sovietici, dar şi la cinci lideri străini, între care şi regele Mihai I.
După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova. La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară, în urma deciziei Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Familiei regale i s-a retras cetăţenia română şi i s-au confiscat bunurile membrilor săi.
Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei. Alteţele lor regale au cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).
Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa Reginei mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I şi regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveţia la Versoix, lângă Geneva. A supervizat activitatea Comitetului Naţional Român, gândit ca un guvern al României în exil. A păstrat legătura cu refugiaţii români din străinătate şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă. În aprilie 1992, fostul suveran, împreună cu familia sa, au sărbătorit, pentru prima oară după 44 de ani, zilele de Paşte la Mânăstirea Putna şi au vizitat Bucureştiul, în cadrul unei vizite cu caracter privat. Totodată, de marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, Majestăţile Lor participă la diverse manifestări organizate fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român. În cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.
CITEȘTE ȘI:
