Actualitate
21 decembrie, Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România. Ceremonie religioasă și militară în Cluj-Napoca
Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi de Revoluție în Cluj, dar și Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi de Revoluție în Cluj/ Foto: arhivă Monitorul de Cluj (Fotograf: Radu Mureșan)
Anul 1989 a marcat, la nivel internaţional, căderea regimurilor comuniste în ţările din Europa Centrală şi de Est. România a fost singura ţară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Perioada dintre 16 şi 20 decembrie 1989 a cuprins evenimente cunoscute sub denumirea de „Revoluţia de la Timişoara”.
Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti, atunci când demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Tot în data de 21 decembrie a început și Revoluția în Cluj.
CITEȘTE ȘI:
Poveștile fotografilor Revoluției din Cluj, cuprinse într-un volum: „Fotografii sunt creatorii memoriei vizuale a unei întregi comunități”
Povestea unui fotograf care a imortalizat Revoluția din 1989 de la Cluj: „Un fost coleg de liceu a fost împușcat în fața mea”. FOTO
Ceremonie religioasă și militară în Cluj-Napoca
Miercuri, 21 decembrie 2022, începând cu ora 12:00, militari ai Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, vor participa la ceremonia militară și religioasă dedicată „Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România”, care se va desfășura la Monumentul din Cimitirul Eroilor.
Programul evenimentului va include o slujbă religioasă, depuneri de coroane de flori, precum și defilarea gărzii de onoare. Detașamentul de onoare va fi constituit din militari ai Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureșianu”, Batalionului 7 APR ,,General Vasile Danacu” și Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.
Ziua de 21 decembrie în Cluj-Napoca
Cluj-Napoca era cel de al doilea punct important al Revoluţiei Române din 17-22 Decembrie 1989, în ordinea reprimării mulţimilor, a tragerii, rănirii, împuşcării mortale, a apariţiei şi înregistrărilor primelor victime: răniţi, eroi şi martiri.
Revoluţia a început la Cluj-Napoca în 21 decembrie 1989 la orele 15:34 în Piaţa Păcii, astăzi Piaţa Revoluţiei, la intersecţia cu strada Napoca, strada Universităţii şi Bulevardul Petru Groza, astăzi Bulevardul Eroilor. Pe diagonală sunt situate parcul şi statuia regelui Matei Corvin şi intrarea în hotelul şi restaurantul Continental, fostul cazino Salto-Victoria Cluj - Bucureşti.
Întreruperea discursului lui Nicolae Ceaușescu a fost întâmpinată de scriitorii clujeni, de la geamul Asociației Scriitorilor și al revistei „Tribuna”, cu scandarea „Victorie”.
Muncitorii combinatelor de pe platforma industrială a Gării: de la Tehnofrig, de la Metalul Roşu şi de la C.U.G, au pornit pe la orele 14:00 înspre centrul oraşului şi au străbătut aproape 5 km venind pe străzile Horea şi Doja pentru a se alătura manifestanţilor din fosta Piaţă a Păcii. Ajunşi în faţa hotelului Continental, s-a tras şi asupra lor. După orele 15:34 s-a tras continuu în diferite puncte ale oraşului: în faţa hotelului şi restaurantului Continental, la hotel Astoria, în Piaţa Mihai Viteazul, la Fabrica de bere, poartă spre cartierul Mănăştur, în Piaţa Gării, în cartierul Mărăşti.
Primii morţi au fost văzuţi încă din 21 decembrie seara pe traseul parcurs de muncitori: în faţa hotelului Astoria, în faţa podului peste Someş, în faţa Librăriei Universităţii şi în faţa Agenţiei CFR. În noaptea de joi spre vineri s-au auzit focuri de armă şi şuierături ale tunurilor cu apă care încercau să oprească revolta. Morţii au fost duşi de pe străzi foarte rapid, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul Timişoarei, însă ei au mai putut fi văzuţi înspre dimineaţa zilei de 22 decembrie în spatele fabricii de bere şi pe strada Moţilor unde s-a încercat oprirea manifestanţilor ce veneau dinspre cartierul Mănăştur şi din comuna Floreşti.
CITEȘTE ȘI:
Disidenta anticomunistă Doina Cornea va deveni cetățean de onoare post-mortem al Clujului
Primul fotograf al Revoluției de la Cluj, Radu Mureșan: „Zilele Revoluției la Cluj, văzute prin ochii mei”
Ce s-a întâmplat în ziua de 21 decembrie în celelalte orașe din România?
În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare „miting popular” care să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara. În faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român este organizată, la 21 decembrie 1989, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu, o adunare populară cu scopul de a condamna evenimentele de la Timişoara şi de a reafirma ataşamentul faţă de conducerea statului. Desfăşurarea mitingului este transmisă în direct la radio şi televiziune, în timp ce de la balconul Comitetului Central al PCR, Ceauşescu începe un discurs despre realizările „societăţii socialiste multilateral dezvoltate” şi despre binefacerile regimului comunist. Discursul este întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan.
În acelaşi timp, Elena Ceauşescu face încercări disperate pentru a-i linişti pe participanţi. Panica se generalizează, Nicolae Ceauşescu părăseşte balconul de la care vorbea, iar transmisia de la radio şi televiziune este întreruptă. După câteva momente, Nicolae Ceauşescu reapare în balconul Comitetului Central şi îşi reia cuvântarea. Se reiau şi transmisiile de televiziune şi radio. Într-un act de disperare, Ceauşescu promite „măsuri de creştere a nivelului de trai”, între care majorarea retribuţiei minime cu 200 lei pe lună şi a alocaţiei pentru copii cu 30 şi 50 lei în raport cu numărul de copii şi venituri.
Mitingul se sparge, iar pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. La ora 14.00, în centrul oraşului, apar primele blindate şi autoamfibii. La ora 18:00, Ceauşescu organizează o teleconferinţă cu reprezentanţii din teritoriu în cadrul căreia susţine că acţiunile populare pun în pericol integritatea şi independenţa României. În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se adună în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să „cureţe zona”. În cursul nopţii, se trage asupra demonstranţilor de la „Intercontinental”şi din Piaţa Universităţii, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi sunt arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului. După împrăştierea manifestanţilor, se spală asfaltul de sânge.
În Timişoara, pentru a şasea zi consecutiv, au loc manifestaţii. Muncitorii părăsesc lucrul şi se îndreaptă spre Piaţa Operei, unde se adună zeci de mii de oameni. Se constituie Frontul Democratic Român din Timişoara, care difuzează o „Declaraţie - Program”. La Braşov, câteva zeci de mii de oameni se adună în faţa Comitetului Judeţean al PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al organizaţiei judeţene a partidului era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, ies în stradă câteva mii de manifestanţi.
CITEȘTE ȘI:
