Actualitate
Sângele clujean al Regelui Charles al III-lea. Transilvania, locul special din inima regelui Marii Britanii!
Regele Charles a venit prima oară în România acum 25 de ani. De atunci, a devenit, neoficial, cel mai bun ambasador al ţării noastre. Mai mult, Regele Charles al III-lea şi fiii lui, William şi Harry, se pot mândri că în venele lor curge şi sânge de clujean.
Alteta Sa Regală Charles, Prinț de Wales, a vizitat Muzeul Satului, în timpul vizitei oficiale efectuate de moştenitorul Coroanei Regale Britanice în România, în București, 30 martie 2017. Inquam Photos / Octav Ganea / Ovidiu Micsik
Ne vom mira oare când peste puţin timp pe străzile Clujului vom vedea plimbându-se englezi cu sânge albastru, membri ai Casei Regale britanice veniţi în vizită pe meleagurile de unde strămoşii lor, odinioară, au plecat în Europa Occidentală?
Sâmbătă, 6 mai, are loc ceremonia oficială de încoronare a Charles al III-lea, un eveniment ce se așteaptă a fi unul istoric.
Regele Charles a venit prima oară în România acum 25 de ani. De atunci, a devenit, neoficial, cel mai bun ambasador al ţării noastre. A arătat lumii întregi, şi nouă mai ales, ce comori valoroase sunt satele, tradiţiile noastre şi mai ales oamenii care le ţin vii.
O prezență constantă în România ultimilor 25 de ani, Regele Charles a cumpărat mai multe proprietăți aici, a înființat o fundație în țara noastră și s-a transformat într-un adevărat ambasador al României în lume.
Regele Charles și Clujul. Familia regală se trage din Mănăstireni!
Deşi nu mai este o noutate că o parte dintre ascendenţii familiei regale britanice provin din Transilvania, cert este însă că una dintre ramurile principale ardelene din care s-a tras Regina Elisabeta II aparține familiei Kemeny, originară din comuna clujeană Mănăstireni. Cu alte cuvinte, prinţul moştenitor Charles şi fiii lui, William şi Harry, se pot mândri că în venele lor curge şi sânge de clujean.
Istoricul clujean Tudor Sălăgean, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, a descoperit că familia regală se trage din Mănăstireni, după o serie de studii efectuate împreună cu un grup de studenţi, în arhivele din ţară şi din străinătate.
„Mănăstireniul este singura localitate din nordul Transilvaniei care figurează, oficial, în tabloul genealogic al ultimelor şapte generaţii de predecesori ai familiei regale britanice”, a menţionat Tudor Sălăgean.
Istoricul clujean a precizat că aceste lucruri se pot verifica destul de uşor în ziua de astăzi, unele dintre informaţii fiind deja trecute şi pe site-urile oficiale ale Casei Regale britanice, unde apare şi numele localităţii clujene.
Două familii ardelene la originea Casei de Windsor
Din Mănăstireni se trag o parte din strămoşii actualei familii regale, cunoscută şi sub numele de Casa de Windsor.
Se ştie că la Sângeorgiu de Pădure, o localitate din judeţul Mureş, în cripta bisericii reformate, îşi doarme somnul de veci contesa Claudine Rhedey de Hohenstein, stră-străbunica fostei regine Elisabeta II a Marii Britanii. Ea era soţia contelui Alexander von Wurtemberg, fiind strămoşii în linie directă a actualei suverane britanice.
De altfel, ascendenţa sa transilvană poate fi o explicaţie pentru interesul enorm pe care îl arată Prinţul Charles al Marii Britanii pentru aceste zone.
Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că familia Rhedey, una dintre cele mai însemnate din Transilvania secolelor XVII-XVIII, s-a încuscrit, la un moment dat, cu familia Kemeny, originară din Mănăstireni.
Palatul clujean al strămoşilor Prinţului Charles
Aflat în Piaţa Unirii, la intersecţia cu strada Napoca, Palatul Rhédey poartă numele familiei care l-a cumpărat la începutul secolului al XVIII-lea.
Pe la 1500, pe locul actualului Palat Rhédey, se aflau patru case care aparţineau patricienilor clujeni. Pe locul acelor case a fost ridicat Palatul Rhédey, construit în stil eclectic. În epoca construcţiei palatului, actuala stradă Napoca se numea uliţa Fânului, întrucât din zona complexului Hasdeu până aproape de Mănăştur se întindeau Fânaţele Clujului.
Una dintre celebrele locatare a Palatul Rhédey a fost Claudia Rhedey de Kis Rhede, care este stră-stră-bunica reginei Elisabeta a II a a Marii Britanii.
Claudia Rhedey de Kis Rhede este fiica contelui Ladislau Rhedey de Kis Rhede şi a baronesei Agnes Inczedi. Ea şi a petrecut o mare parte a adolescenţei în Palatul Rhedey.
În mai 2017, Prințul Charles venea la Cluj-Napoca unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai.
Descendentul familiei Rhedey, Prințul Charles, a sosit la Cluj cu o maşină cu număr de înmatriculare RDY.
Proprietățile Regelului Charles în Transilvania
Printre cele 56 de cabane, 12 case și șapte palate deținute de regele Charles se regăsesc mai multe proprietăți și în Transilvania. Printre acestea se află Conacul Apafi din localitatea Mălâncrav, judeţul Sibiu, o locuinţă în Viscri, judeţul Braşov, patru în Valea Zălanului, judeţul Covasna şi alte patru în satul Breb din judeţul Maramureş
Valea Zălanului este un colț liniștit de Rai, în care timpul pare să se fi oprit în loc, cu câteva secole în urmă, remarcă New York Times, care reține că regele a descris adesea Valea Zălanului ca fiind una dintre plăcerile lui vinovate.
Când regele nu este în România, camerele pot fi închiriate. Pentru a te putea simți rege trebuie să plătești 200 de dolari, atât costă o noapte în casa din Valea Zălanului, deținută de monarh.
De ce a ales România?
Prințul Charles spune „pentru că iubesc România! Si cred ca ați uitat ca am o stră-stră-străbunică din Transilvania, deci am toate motivele”.
Într-un film realizat de Charlie Ottley, difuzat în primul an al pandemiei, Prinţul Charles spune că a venit pentru prima dată în România în urmă cu 20 de ani şi că a descoperit o ţară „uimitoare”, menţionând că ţara noastră ocupă un loc deosebit în inima sa, iar la fiecare vizită o parte din el „se simte acasă”.
Charles îi îndeamnă pe români să îşi petreacă vacanţele în România şi să-i descopere „bogăţiile de necrezut”.
„România este o ţară uimitor de diversă, de la Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei, la pădurile, izvoarele şi mănăstirile Bucovinei, Moldovei şi Maramureşului, colinele Apusenilor sau întinderile nelocuite ale Harghitei, colecţiile nepreţuite din muzeele Bucureştiului sau frumuseţea sălbatică a defileului Porţile de Fier, castelele, munţii şi satele săseşti ale Transilvaniei sau văile retrase ale Banatului şi Crişanei. Moştenirea istorică a României se întinde în trecut până la fortăreţele dacilor şi cetăţile greceşti Histria şi Argamun. O atât de bogată diversitate naturală şi culturală reunite sub acelaşi drapel e remarcabilă şi e una dintre caracteristicile care fac din România acest colţ deosebit al Europei. Remarcabilă în aceeaşi măsură este hotărârea poporului român de a-şi conserva şi păstra patrimoniul, de a nu lăsa să se piardă meşteşugurile şi tradiţiile şi de a păstra ce-i mai bun din trecut pe măsură ce construieşte un viitor mai senin. Mă bucură nespus că numeroasele comori ale României ajung să fie cunoscute şi apreciate de tot mai mulţi oameni”, menţionează Prinţul Charles în film.
„Sunt nespus de mândru să am o stră-stră-străbunică din Transilvania, ea însăşi o urmaşă a lui Vlad Ţepeş”
Prinţul Charles regretă că, din cauza pandemiei, nu a mai putut călători în România, dar spune că va continua să pledeze pentru protejarea „comorilor unice” ale României.
„În ce mă priveşte, România ocupă un loc deosebit în inima mea. Îl număr printre strămoşii mei pe Vlad Ţepeş, ceea ce ar putea explica de ce la fiecare vizită o parte din mine se simte acasă. Voi continua, atât cât îmi va sta în putinţă, să pledez pentru importanţa protejării şi celebrării comorilor unice ale României, a satelor, a clădirilor istorice, a tradiţiei culinare, a preţioasei biodiversităţi, a faunei sălbatice şi a pădurilor maiestuoase. Îi încurajez, deci, pe toţi românii să descopere bogăţiile de necrezut care se află între graniţele admirabilei voastre ţări, iar atunci când voi putea să călătoresc din nou în România va fi pentru mine o ocazie deosebită pe care o voi preţui (…) Sunt nespus de mândru să am o stră-stră-străbunică din Transilvania, ea însăşi o urmaşă a lui Vlad Ţepeş. Şi de faptul că stră-strămătuşa mea a fost mult iubita Regină Maria a României”, mai spunea Prinţul Charles.
O parte din vizitele Regelui Charles în Transilvania
- În 2002, Prinţul Charles a efectuat o vizită cu caracter privat în ţara noastră, pe parcursul căreia a vizitat Timişoara, Sibiul, câteva comune din Braşov şi castelul familiei Banffy, din comuna clujeană Bonţida.
- În 2006, prinţul Charles a decis să cumpere şi să renoveze o gospodărie săsească din satul braşovean Viscri, unul dintre satele săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, care figurează pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
- În 2012, prinţul Charles a sosit într-o vizită privată în România, pentru a petrece câteva zile de vacanţă. A vizitat localităţile Apold, Daia şi Saschiz.
- În 2013, prinţul Charles al Marii Britanii a efectuat o altă vizită, neoficială. În cadrul acesteia, moştenitorul Coroanei Britanice a mers la Micloşoara, în judeţul Covasna, unde a fost oaspetele contelui Kalnoky Tibor, a vizitat satul Archita din comuna Vânători, judeţul Mureş, şi a mai achiziţionat o casă în localitatea covăsneană Valea Zălanului.
- În 2015 Prinţul Charles a petrecut ziua de 1 iunie în satul Valea Zălanului, din judeţul Covasna. Prinţul de Wales şi oaspeţii săi s-au plimbat prin pădurile şi poienile din jurul satului, însoţiţi de contele şi de contesa Kalnoky, care deţin mai multe proprietăţi la Valea Crişului şi Micloşoara, după care a jurizat un concurs de cosit. În contextul vizitei de câteva zile, prinţul Charles a lansat, la 2 iunie 2015, în satul Viscri, Fundaţia Prinţul de Wales România, o organizaţie caritabilă cu scop educativ ce urmăreşte să sprijine păstrarea patrimoniului şi dezvoltarea durabilă în România (a doua fundaţie patronată de prinţul Charles în România, după Fundaţia „Mihai Eminescu Trust”, deschisă cu 15 ani în urmă tot la Viscri). Totodată, la 3 iunie 2015, prinţul Charles al Marii Britanii s-a întâlnit cu localnicii din Valea Zălanului şi a degustat produse tradiţionale preparate de aceştia.
Regele Charles al III-lea, discurs susținut la UBB
„Am fost întrebat adesea ce mă aduce atât de des în România, ce anume face ca acest loc să fie atât de special? Răspunsul e, pentru mine, foarte simplu: voi, prietenii mei români; patrimoniul vostru cultural şi natural, tradiţiile voastre, dar şi capacitatea voastră de inovare şi schimbare. Tot ceea ce reprezentaţi voi după secole întregi de istorie - identitatea voastră şi întregul vostru potenţial. Toată energia pe care o puteţi pune în mişcare pentru a schimba ceva. Acestea sunt lucrurile care vă fac cu adevărat speciali în întreaga lume”.
Zi istorică. Cum va decurge încoronarea regelui
Ziua istorică de 6 mai 2023 va începe cu „procesiunea Regelui", regele Charles urmând să ajungă cu trăsura la Westminster Abbey de la Palatul Buckingham, parcurgând o distanţă de circa doi kilometri.
Ceremonia urmează să înceapă la ora locală 11:00 și va dura aproximativ o oră sub conducerea arhiepiscopului de Canterbury Justin Welby, liderul spiritual al Bisericii Anglicane.
Pe fundalul unor piese muzicale din repertoriul clasic, precum şi a unor compoziţii mai moderne, ceremonia este menită „să reflecte rolul monarhului în prezent şi în viitor, fiind în acelaşi timp înrădăcinat în tradiţii istorice", a afirmat Palatul Buckingham.
Chiar dacă regele Charles al III-lea, în vârstă de 74 de ani, şi-a dorit o ceremonie mai simplă şi mai scurtă decât cea a reginei Elisabeta a II-a, în prezenţa unui număr limitat de 2.000 de invitaţi (lideri străini, capete încoronate, politicieni, societate civilă), anumite etape sunt intangibile.
Odată intrat în Westminster Abbey, regele va fi prezentat şi aclamat de public înainte de a depune jurământul.
Acest jurământ de încoronare, scris în 1688, a suferit modificări de-a lungul secolelor. Regina Elisabeta a II-a a jurat, de exemplu, să guverneze „conform legilor lor” popoarele Regatului Unit şi ale ţărilor din Commonwealth, o asociaţie de state reunite sub Coroana Britanică, şi să apere religia anglicană în care monarhul este liderul suprem.
Apoi, Charles, aşezat pe tronul regelui Edward, va primi ungerea cu ulei sfânt din partea arhiepiscopului, apoi atributele regale: mantia regală, globul (un glob de aur pe care se află o cruce), sceptrul şi coroana regală St. Edward care va fi pusă pe capul suveranului.
Membrii familiei regale îi vor aduce apoi un omagiu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
