Actualitate
Sărbătoare religioasă, sâmbătă, 9 septembrie. Sfinții sărbătoriți a doua zi după Sf. Maria Mică
Pe data de 9 septembrie, a doua zi după ce se prăznuiește Sfânta Maria Mică, Biserica îi cinstește pe Sfinții și drepții, dumnezeiești Părinți, Ioachim și Ana.
Bărbat care se roagă în biserică. Foto: Pixabay
Ortodoxe
Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău; Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona; Sfinţii Părinţi de la Sinodul al III-lea Ecumenic
Greco-catolice
Drepţii Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului; Sf. m. Severian
Romano-catolice
Sf. Petru Claver, pr.
Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana sunt sărbătoriţi de Biserică în ziua de 9 septembrie.
CITEȘTE ȘI: Elevii nu mai sunt interesați de orele de religie. Cum influențează părinții orarul copiilor?
Sfântul şi Dreptul Ioachim, tatăl Născătoarei de Dumnezeu, era din seminţia lui Iuda, descendent pe linie paternă al regelui David. Ioachim trăia în Nazaretul Galileii, având soţie pe Sfânta Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, din seminţia lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul şi a Mariei.
Sfânta Ana avea două surori: Maria, care a născut pe Salomeea, şi Sovia, mama Sfintei Elisabeta şi bunică a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
„Această însoţire de neam mare, Ioachim şi Ana, vieţuind după lege, drepţi au fost înaintea lui Dumnezeu; iar fiind îndestulaţi cu bogăţia cea materialnică, mai presus de toate aveau pe cea duhovnicească. Şi aşa, cu toate bunătăţile se înfrumuseţau ei, umblând în toate poruncile Domnului fără de prihană. Iar la tot praznicul deosebeau din averile lor două părţi, din care o parte o dădeau lui Dumnezeu la bisericeştile trebuinţe, iar cealaltă parte la săraci. Şi atât au plăcut lui Dumnezeu, încât i-a învrednicit pe ei să fie născători Fecioarei celei fără de prihană, pe care mai înainte a ales-o Lui spre maică”.
Sfinţii Părinţi au avut după cincizeci de ani de însoţire, la o vârstă înaintată, primul copil, pe Maica Domnului, născută în cea de-a opta zi a lunii septembrie, fiica cea preacurată şi binecuvântată, începătoarea şi mijlocitoarea mântuirii neamului omenesc.
„Că nu era în acea vreme pe pământ, între oameni, mai bine primiţi lui Dumnezeu decât aceşti doi, Ioachim şi Ana, pentru viaţa lor cea neprihănită. Astfel că un dar ca acesta nu li s-ar fi dăruit lor dacă nu ar fi prisosit dreptatea şi sfinţenia lor mai mult decât a altora. Ci, precum singur Domnul avea să se întrupeze din Preasfânta, Preacurata Maică, aşa se cădea ca şi Maica Domnului să se nască din părinţi sfinţi şi curaţi”.
CITEȘTE ȘI: Religia devine probă opțională la BAC pentru elevii de la profilul uman
Sfântul Ioachim a murit după câţiva ani de la naşterea Maicii Domnului, având vârsta de optzeci de ani, iar Sfânta Ana, fiind văduvă, a plecat din Nazaret la Ierusalim şi acolo, aproape de fiica sa cea prea sfântă, rugându-se în biserica lui Dumnezeu, a trecut la Domnul, având şaptezeci şi nouă de ani.
Sfântul Cuvios Onufrie s-a născut în jurul anului 1700 într-o familie nobilă din Rusia, primind o educaţie corespunzătoare, care i-a permis ocuparea postului de guvernator al unei regiuni.
În jurul anului 1749, a venit în părţile Moldovei, după ce a renunţat la funcţia sa şi la avere, şi s-a stabilit la Schitul Poiana Mărului. A urmat o perioadă de 25 de ani în care a vieţuit într-o peşteră pe malul pârâului Vorona. A fost ucenicul Sfinţilor Vasile de la Poiana Mărului şi Paisie Velicicovski. Aflându-şi sfârşitul, şi-a dat duhul în peştera sa, la 29 martie 1789.
Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc la 9 septembrie 2005, la Mănăstirile Vorona şi Sihăstria Voronei.
Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău s-a născut la începutul secolului al XVII-lea în satul Mesteacăn, Neamţ.
A intrat de tânăr în obştea Mănăstirii Tazlău, iar pentru viaţa sa a dobândit de la Dumnezeu darul rugăciunii curate, al vindecării bolilor şi al izgonirii demonilor.
Sfântul Chiriac a trecut la Domnul în jurul anului 1660. A fost trecut în rândul Sfinţilor de Biserica Ortodoxă Română în anul 2008. (surse: vol. „Vieţile Sfinţilor”; „Monahismul ortodox românesc”).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
