Actualitate
Libertatea presei, în pericol în mai multe state ale Uniunii Europene
Libertatea presei rămâne în pericol în mai multe state ale Uniunii Europene, a constatat Comisia Europeană în cel mai recent raport al său privind statul de drept, publicat miercuri, informează dpa.
Libertatea presei, în pericol în mai multe state ale UE. Independența editorială a media publice, o problemă și în România | Foto: pexels.com
Raportul Comisiei Europene evidențiază de asemenea problemele principale cu care se confruntă libertatea presei: faptul că nu există progrese referitor la consolidarea independenței editoriale a serviciilor publice media și jurnaliștii care sunt nevoiți să suporte hărțuielile și amenințările, neluându-se măsuri momentan pentru a se schimba ceva.
Ce spune Comisia Europeană despre CNA?
Comisia Europeană declară că a rămas încă din anul 2023 precizarea referitoare la faptul că publicul larg nu deține suficiente informații referitoare la societățile media. Conform legii, toate persoanele juridice ce dețin licență audiovizuală trebuie să aducă la cunoștință informații de bază cu privire la statutul şi proprietatea postului de televiziune. Conform Media Pluralism Monitor, pluralitatea furnizorilor de media este în mare pericol (85%); momentan neînregistrându-se noi progrese.
„CNA a publicat informaţii privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale, dar nu există încă reglementări specifice privind transparenţa şi concentrarea în afara celor care vizează media audiovizuale. Astfel, este încă dificil pentru publicul larg să să ştie cine deţine, în cele din urmă, companiile media din afara sectorului audiovizual”, arată raportul citat.
Presiunea comercială afectează munca jurnaliștilor
Amenințările și cazurile de hărțuire împotriva jurnaliștilor rămân o problemă semnificativă, iar presiunile comerciale și politice asupra independenței editoriale le afectează activitatea. Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor înregistrează 13 alerte active în prezent. România a răspuns la 12 dintre aceste alerte, înregistrând progrese în două cazuri. Jurnaliștii afirmă că procesele strategice împotriva participării publice (SLAPPs) continuă să fie o problemă, deși informațiile disponibile sunt limitate.
Presiunea comercială exercitată de proprietarii mass-media și agenții de publicitate afectează, de asemenea, munca jurnaliștilor. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis un comunicat de presă în care și-a exprimat îngrijorarea față de situația semnalată de jurnaliști, care au fost supuși presiunilor angajatorilor pentru a elimina separarea dintre conținutul comercial și cel editorial. Acest caz a fost evidențiat de asociațiile naționale și internaționale ale jurnaliștilor. Probleme similare afectează și nivelul local, unde jurnaliștii se tem să nu-și piardă locul de muncă dacă nu urmează indicațiile proprietarilor.
8 milioane de euro cheltuiți de partidele politice pentru mass-media
Jurnaliștii raportează că unele partide politice au cheltuit aproximativ 39,3 milioane de lei (8 milioane de euro) în 2022 pentru conținut audiovizual electoral prezentat publicului drept conținut jurnalistic, nu ca publicitate. Se estimează că o sumă similară sau mai mare ar fi fost cheltuită în 2023, în principal prin intermediul site-urilor web ale posturilor de televiziune. Legea audiovizualului interzice sponsorizarea programelor de știri și actualități, iar codul de reglementare a conținutului audiovizual interzice publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partidele politice, politicienii și mesajele politice, cu excepția perioadelor de campanie electorală.
Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale stabilește principiul transparenței veniturilor și cheltuielilor; cu toate acestea, unele partide politice folosesc clauzele de confidențialitate din contractele comerciale cu societăți intermediare sau direct cu societăți media pentru a nu dezvălui de ce direcționează bani către aceste media. Potrivit părților interesate, proiectul de lege pentru reformarea legii privind finanțarea partidelor politice, aflat în curs de examinare în Parlament, nu ar rezolva problema lipsei de transparență cu privire la modul în care partidele politice direcționează bani către mass-media.
Raportul indică, de asemenea, că nu au existat îmbunătățiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la informații. Un proiect de lege destinat să actualizeze legea privind libertatea de informare este încă în curs de aprobare.
Articol scris de Alina Petric
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
