Actualitate
Când apele au acoperit aproape toată țara. Recorduri de precipitații stabilite în mai 1970: 168,4 l/mp la Cluj.
Ploile anunțate în aceste zile anunță un risc semnificativ de inundații. Prognoza a trezit în memorie, generațiilor care l-au trăit, anul când inundațiile au afectat aproape toate județele, iar ploile extreme au venit în trei rânduri pe parcursul a 30 de zile. Era 1970, eveniment meteo care a marcat istoria României.
În iunie 1970, municipiul Dej a fost inundat a patra oară, iar la Cluj, pe Cetăţuie, se observa fenomenul de dislocare a stâncilor şi alunecări de teren. Foto: Inundaţii în Someşeni, judeţul Cluj, 13 iunie 1970 | Foto: Petre Dumitresc - Agerpres
De duminică și până luni la prânz, pe informațiile de acum, România va fi traversată de un front de ploi severe, despre care autoritățile au avertizat că pot aduce inundații.
Anul 1970 a rămas la loc de frunte în rândul recordurilor meteo de ploaie în România. Cea mai ploioasă lună mai din istorie a fost în 1970, cu o medie pe țară de 135,8 l/mp de precipitații. Spre comparație, în cea mai „uscată” lună mai, media a fost de peste patru ori mai mică (mai 1986), conform datelor ANM, scrie hotnews.ro.
Persistă și recorduri de precipitații stabilite în mai 1970: 168,4 l/mp la Cluj, 187,2 l/mp la Târgu Mureș, 166,2 l/mp la Timișoara. Acea lună mai nu a fost doar ploioasă, ci și extrem de răcoroasă, cu o medie pe țară de numai +12,5 C. Spre comparație, în mai 2018 media a fost de +17,3 C.
Au fost și locuri unde precipitațiile au trecut de 300 l/mp în acea lună și contextul acesta a contat mult. Iarna 1969-70 a adus multă zăpadă care s-a topit repede în primăvară. Pe fondul ploilor excepționale din luna mai au crescut debitele tuturor râurilor din țară. S-au revărsat râurile Mureş, Someş, Bistriţa și Jijia.
În a doua jumătate a lunii iulie, alt „val” de ploi torenţiale a scos apele unor râuri şi pâraie din matcă, fiind afectate judeţele Mehedinţi, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Brăila, Galaţi, Olt, Buzău, Caraş Severin.
Au fost afectate peste 85.000 de case și au fost acoperite de ape peste un milion de hectare de pământ. Au fost cel puțin 180 de morți și dispăruți.
O țară nepregătită, lovită din plin
România nu era în teren pregătită pentru a face față unui așa prăpăd generat de apă. Nu se făcuseră ample lucrări hidrotehnice decât în câteva locuri, deși planuri au fost elaborate încă din 1955. Un motiv a fost că astfel de inundații nu se mai produseseră de câteva decenii.
Presa internațională a scris pe larg despre inundații și a explicat și că sistemul centralizat de control, tipic pentru o societate din comunism, pare să fi grăbit luarea deciziilor în multe domenii. Deciziile erau luate la vârf, rapid, prin decrete, fără foarte multe dezbateri și erau scoși la lucrări și militarii și muncitorii. În acest fel au putut fi construite în țară mii de locuințe noi în câteva luni, case și blocuri mult mai rezistente decât cele ce fuseseră luate de ape.
Au scris despre cele întâmplate în România și marile agenții de presă din lume, iar articole despre inundații au apărut în ziare precum Le Monde și New York Times.
Pe 25 mai, New York Times scria despre românii evacuați din calea apelor în județul Alba și se explica faptul că 130 de oameni au murit, iar 250.000 au rămas fără locuințe.
Ziarul New York Times publica în 1972 și un reportaj de la Satu Mare în care oamenii povesteau că nu vor uita niciodată zilele de 14 și 15 mai 1970, când Someșul a avut pentru câteva ore debit precum cel al Dunării, după ce a plouat neîntrerupt timp de trei zile. În două ore, apa de pe străzile orașului Satu Mare le-a ajuns oamenilor până la brâu.
De ce au rămas unice în istorie inundațiile din 1970
- Au afectat peste 95% dintre județele țării
- S-au întâmplat și în locuri unde nu mai fuseseră niciodată documentate inundații catastrofale.
- S-au produs în trei „valuri” 12-15 mai, 23-25 mai şi 11-13 iunie. În unele regiuni au fost ploi intense și la final de iunie, iar în câteva zone apa a persistat și în iulie.
- După dezastrul din 1970, în mai multe zone au început lucrări pentru prevenirea unor viitoare inundații catastrofale. S-au făcut planuri de amenajare a bazinelor hidrografice și au fost realizate și lucrări de amploare pentru îndiguirea și regularizarea marilor cursuri de apă. Rezultatele s-au văzut cinci ani mai târziu, când au fost noi inundații grave.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
