Actualitate

Noi metode de fraudă telefonică, prin apeluri de tip „spoofing”. Atacatorii solicită informații personale sensibile și detalii bancare.

Noi campanii de fraudă, prin apeluri de tip „spoofed”. Atacatorii folosesc numere de telefon asociate aparent cu instituţii reale și solicită informații sensibile de la victime.

Atenție la tentativele de fraudă telefonică  de tip „spoofed”.  Atacatorii solicită informații personale sensibile și detalii bancare.|Foto: pixabay.com Atenție la tentativele de fraudă telefonică de tip „spoofed”. Atacatorii solicită informații personale sensibile și detalii bancare.|Foto: pixabay.com

 

 


O nouă campanie de apeluri telefonice „spoofed”, în care atacatorii se prezintă drept angajaţi ai unor instituţii publice sau autorităţi, face victime printre români. 

CITEȘTE ȘI: 
Tentativă de fraudă, în Cluj, prin metoda „spoofing”. Un clujean s-a trezit cu un credit nesolicitat.

Atacatorii contactează victimele folosind un număr de telefon care pare a fi asociat cu o instituție publică. În realitate, numărul afișat nu este cel real, ci este falsificat printr-o tehnică numită spoofing.


Cum funcționează frauda?

Aceasta metodă de fraudă implică folosirea tehnologiei Voice over IP (VoIP) pentru a masca numărul real al apelantului, exploatând informațiile de contact ale victimei fără acordul acesteia. Din acest motiv, astfel de apeluri nu pot fi blocate direct de furnizorii de servicii telecom.

CITEȘTE ȘI: 
Victime ale reclamelor de pe rețelele sociale. Noi metode de înșelăciune în mediul online, prin intermediul fraudelor din investiții.

Atacul începe cu un apel de la o persoană care pretinde că lucrează pentru o instituţie sau autoritate, fără a oferi un nume specific. Atacatorii folosesc numere de telefon asociate aparent cu instituţii reale, inclusiv cele ale Inspectoratelor Generale ale Poliţiei. 


„În timpul apelului, aceştia pretind că vor să ajute victima să recupereze sume de bani pierdute şi solicită informaţii personale sensibile, cum ar fi numele complet, codul IBAN sau alte detalii bancare. În realitate, aceştia nu sunt angajaţi ai instituţiei, ci infractori care încearcă să obţină datele personale ale victimei pentru a le folosi în scopuri frauduloase, precizează instituţia”, potrivit unei informări publicate de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

Recomandări pentru evitarea fraudelor de tip „spoofed”

O autoritate nu va solicita niciodată recuperarea de fonduri prin telefon şi nu va cere informaţii sensibile, cum ar fi date personale sau bancare.


*Verificaţi autenticitatea apelurilor de la instituţii oficiale printr-un canal de comunicare separat, mai ales dacă vi se cer date personale. 
*Închideţi telefonul şi apelaţi înapoi numărul pentru a verifica dacă în spatele apelului este o iniţiativă legitimă. *
*Raportaţi astfel de apeluri către instituţia reală pentru a atrage atenţia asupra noilor metode de fraudă. 
*Dacă aţi furnizat date de card, contactaţi imediat banca şi, în cazul în care aţi fost victima unei fraude, depuneţi o plângere la autorităţi. 

„Contribuiţi la răspândirea acestor avertizări pentru a preveni ca alţi utilizatori să devină victime ale acestor fraude”, arată sursa citată. 


Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Un bărbat din Suceava a rămas fără 9.000 de euro în cont pentru că ar fi transmis datele personale unui necunoscut

Victime ale înșelăciunilor online. Cum pierd bani românii cu un simplu „LIKE”?

Ultimele Stiri
abonare newsletter