Actualitate
140 de ani de la nașterea cardinalului Iuliu Hossu, „apostolul” înfăptuirii unității naționale
În 30 ianuarie 2025 se împlinesc 140 de ani de la nașterea episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, unul din artizanii Marii Uniri de la 1918.
Se împlinesc 140 de ani de la nașterea episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, unul din artizanii Marii Uniri|Foto: Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
Intelectual de înaltă ținută, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, dar și autor al unor cutremurătoare memorii, cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, în comuna Milașul Mare (astăzi Milaș), județul Bistrița-Năsăud. A fost al treilea din cei șase fii ai preotului Ioan, parohul de Milaș, și ai soției sale, Victoria, potrivit Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Fericitul Iuliu Hossu 30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970
A studiat la Școala confesională greco-catolică din Milașul Mare (1892-1896), apoi la Gimnaziul Luteran German din Reghin (1896-1899) și la Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș (1899-1900). A urmat Gimnaziul Superior Român-Unit din Blaj (1900-1904), unde a obținut diploma de bacalaureat. În toamna anului 1904 a fost trimis la Roma, ca student la Institutul 'De Propaganda Fide', fiind alumn al Colegiului Urbano. A obținut, la 4 iulie 1906, doctoratul în filosofie, iar în 18 iunie 1910, titlul de doctor în teologie. A fost hirotonit preot la 27 martie 1910, la Roma.
CITEȘTE ȘI:
Episcopul Claudiu Pop: „Iuliu Hossu și-a dat viața pentru iubirea de Dumnezeu, de țară și de aproapele”
S-a întors în țară, la Lugoj, unde a fost, pe rând, notar, arhivar, bibliotecar, vicar și secretar episcopal. În 1912, a fost numit director de cancelarie asesor consistorial, urmând ca în 1913 să fie numit profesor de studii biblice la Seminarul diecezan din Lugoj. Avea o cultură vastă, cunoștea șase limbi de circulație internațională, dar și limbile clasice.
În 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, Iuliu Hossu s-a înrolat în grad de sublocotenent și a activat pe front ca preot militar, până în 1917. În semn de recunoaștere a meritelor sale, i s-a conferit Crucea de onoare clasa a II-a, cu decorația de război a Crucii Roșii, iar mai târziu a primit „laudă și recunoștință pentru distinsele servicii din vremea de război”.
Episcop de Gherla
La 3 martie 1917, a fost numit episcop în scaunul Episcopiei de Gherla, rămas vacant în urma morții episcopului Vasile Hossu, de către împăratul Carol al IV-lea, prin decret imperial. A fost confirmat de Papa Benedict al XV-lea, la 21 aprilie 1917.
Încă din timpul războiului, Iuliu Hossu a devenit un înflăcărat militant pentru Unire, „un adevărat apostol al înfăptuirii unității naționale”.
A fost cel care a dat citire „Declarației de Unire”
La 1 decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a fost cel care a dat citire „Declarației de Unire”:
„Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Țara-Mamă, România. (...) A biruit dreptatea ! (...) Acesta-i ceasul dreptății lui Dumnezeu și al răsplătirii Lui. Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg, pentru suferințele veacurilor, purtate de un neam, cu credință în Dumnezeu și cu nădejdea în dreptatea Lui. Suferințele veacurilor se îmbracă în lumină, cum revarsă în clipa aceasta soarele asupra noastră lumina sa, cu binecuvântare. Fericit am vestit hotărârea judecății lui Dumnezeu prin reprezentanții a toată suflarea românească; fericiți voi, cari ați pecetluit pe veci, Unirea cu țara-mamă”, potrivit site-ului memorialsighet.ro
A fost membru al delegației ardelene, din care au mai făcut parte episcopul ortodox Miron Cristea, Al. Vaida-Voevod, Vasile Goldiș și C. Brediceanu, care s-a deplasat la București pentru a prezenta și a înmâna regelui Ferdinand I „Declarația de Unire a Transilvaniei cu patria-mamă România”. Cu acest prilej, a susținut un discurs în Parlamentul României, în care a spus: „Dacă pentru strămoșii noștri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la București. Acesta este Sionul Neamului românesc”.
Senator de drept în Parlamentul României (din 1919), episcopul Hossu s-a pronunțat categoric pentru apărarea integrității și suveranității naționale. De pe aceste poziții, condamnând politica revizionistă a unor state vecine, în decembrie 1932, el declara, la Cluj, în cadrul unei mari adunări populare: „Marea revizuire s-a făcut la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când Dumnezeu, judecând ca un atotputernic, a șters nedreptățile veacurilor și a restabilit dreptatea imanentă. Biruința acestui neam a fost biruința lui Dumnezeu”, potrivit Dicționarului biografic de istorie a României (Editura Meronia, 2008).
Catedrala „Schimbarea la Față. Sediul eparhiei, mutat la Cluj
În 1924, Episcopia de Gherla a primit din partea Sfântului Scaun, cu titlu de donație, biserica franciscană „Schimbarea la Față” din Cluj, care a fost ridicată la rangul de catedrală. Reședința diecezei a fost transferată la Cluj, numele instituției devenind Episcopia de Cluj-Gherla.
În vechiul sediu episcopal de la Gherla, episcopul Hossu a fondat Școala greco-catolică de institutori. S-a preocupat constant de dezvoltarea învățământului din cadrul eparhiei sale, unde a susținut deschiderea de noi unități școlare, între care: școlile de băieți și de fete din Gherla, Școala de menaj din Cluj, devenită Institutul „Maica Domnului” (1932), Școala primară „Maica Domnului” din Cluj (1935), Internatul diecezan de băieți din Cluj (1940), Gimnaziul unic Maica Domnului din Jucul de Jos, județul Cluj (1944), Liceul de băieți „Ioan Inochentie Micu-Klein” din Cluj (1945), Liceul de fete din Cluj (1945).
La 13 decembrie 1931, a fost decorat cu „Ordinul Ferdinand I, în grad de Mare Ofițer”, iar la 8 iunie 1935, i-a fost decernat „Ordinul Ferdinand I, în grad de Mare Cruce”.
A desfășurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociațiunii Transilvane pentru Limba Română și Cultura poporului Român (ASTRA), a publicat diferite cuvântări, predici, pastorale și articole, cele mai multe în periodicul eparhiei „Curierul Creștin”.
În perioada interbelică s-a remarcat printr-o susținută activitate pastorală, ajungând să fie considerat „episcopul vizitațiilor canonice”, ce au depășit cifra de 1.500 în anul 1945. A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 2 iunie 1945. Repus în drepturi ca membru de onoare al Academiei Române la 3 iulie 1990, conform volumului „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, București, 2003).
Suprimarea Bisericii Greco-Catolice
După Dictatul de la Viena, a rămas în Transilvania ocupată de horthyști (1940-1944), protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populația românească, dar și cea evreiască, de către autoritățile maghiare. Tot aici l-a aflat și perioada de început a regimului comunist (1945-1948).
Opozant vehement al revenirii credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă, episcopul Iuliu Hossu a emis, la 1 octombrie 1948, un „Decret de Excomunicare” a celor 37 de preoți greco-catolici întruniți într-o adunare la Cluj pentru a decide ruperea de Biserica Romei. Anul 1948 a marcat suprimarea Bisericii Greco-Catolice: la 1 decembrie 1948 a fost emis Decretul nr. 358 prin care Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii, iar bunurile ei au fost împărțite între diferite ministere și Biserica Ortodoxă Română.
Arestat de comuniști
Iuliu Hossu a fost arestat la 28 octombrie 1948, împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici și închis la vila patriarhală de la Dragoslavele (iarna 1948-1949). A refuzat categoric să renunțe la credința greco-catolică în schimbul scaunului mitropolitan al Moldovei. Ca urmare a refuzului său, a fost transferat la Mănăstirea Căldărușani (1949-1950), apoi a fost încarcerat la închisoarea de la Sighet (1950-1955), unde a fost supus unui regim de exterminare. A fost dus la Mănăstirea Curtea de Argeș (1955-1956), apoi, pentru o scurtă perioadă de timp a stat la Mănăstirea Ciorogârla (1956) și, în cele din urmă a fost readus la Mănăstirea Căldărușani, unde a rămas cu domiciliul forțat până la sfârșitul vieții (1956-1970).
CITEȘTE ȘI:
FOTO: Rămășițele pământești ale Cardinalului Iuliu Hossu s-au întors „acasă”, la Cluj-Napoca
Nu a încetat niciun moment lupta pentru drepturile Bisericii Greco-Catolice, adresând memorii autorităților comuniste. În perioada domiciliului forțat, a început să își scrie memoriile din timpul detenției, pe care le-a terminat în 1962. I le-a dat pe ascuns fratelui său, care le-a păstrat în siguranță și, după căderea regimului comunist, în 2003, a putut fi editat volumul „Memorii”, la Cluj.
Grav bolnav, episcopul Iuliu Hossu a murit la 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București, ultimele sale cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă”. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu catolic.
Episcopii martiri, beatificați de Papa Francisc
În martie 1969, papa Paul al VI-lea l-a declarat cardinal „in pectore” al Bisericii Catolice, fapt care a fost făcut public abia în 5 martie 1973, după moartea sa.
În perioada 7-8 martie 2019 s-a desfășurat, la Cimitirul Bellu catolic din București, deshumarea osemintelor cardinalului Iuliu Hossu. O parte dintre acestea, la cererea familiei, au fost reînhumate în același cavou. Cealaltă parte, într-o cutie sigilată, cu aprobările de rigoare, au fost transportate la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla.
CITEȘTE ȘI:
Cei şapte episcopi greco-catolici martiri, printre care și Iuliu Hossu, au fost beatificaţi
La 19 martie 2019, Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, „uciși din ură față de credință în diverse locuri din România între 1950 și 1970”. Decretul a fost semnat de către Suveranul Pontif cu ocazia ceremoniei de beatificare din cadrul Sfintei Liturghii celebrate la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj.
Anul 2025, dedicat Episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Cardinalul Iuliu Hossu
Anul 2025 a fost instituit „Anul Cardinal Iuliu Hossu”, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea Fericitului Iuliu Hossu, prin Legea nr. 290 din 24 octombrie 2023.
CITEȘTE ȘI:
A început anul „Cardinal Iuliu Hossu”, instituit cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea sa
„Viața și faptele cardinalului Iuliu Hossu continuă să fie o busolă care arată drumul corect în întuneric, prezentând o valoare certă, necesară pentru viitor. Acțiunile sale din perioada Holocaustului, curajul și convingerile sale de neclintit, vor continua să reprezinte un exemplu pentru generațiile care vor urma. Instituirea anului 2025 ca «Anul Cardinal Iuliu Hossu» este atât un element de normalitate cât și un gest de demnitate, care va aduce o minimă dreptate pentru toate victimele persecuției comuniste, având datoria să se transforme într-un simbol pentru viitor, libertate, drepturile omului și valorile unei societăți normale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege pentru instituirea anului 2025 ca „Anul Cardinal Iuliu Hossu”.
La 29 ianuarie 2025, Academia Română a inaugurat „Anul Cardinal Iuliu Hossu”, printr-o sesiune omagială.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
