Actualitate
„Uneori mă sună și îmi spun: «Taci»”. Dronele rusești deasupra României: de ce tace MApN?
Declarațiile fostului comandant al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, actual ambasador la Londra, ridică semne de întrebare privind transparența autorităților române în cazul incidentelor cu drone rusești pe teritoriul național.

„Uneori mă sună și îmi spun: «Taci». «Ei bine, la voi au căzut două drone Shahed, de ce tăceți?», iar ei spun: «Te rugăm să taci». Înțelegeți?", a declarat Zalujnîi, potrivit Hotnews, citat de Presshub.ro.
Ministerul Apărării Naționale a recunoscut, într-un răspuns pentru PRESShub, că sistemele radar românești „au monitorizat drone rusești care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, în proximitatea graniței". Armata susține că ar fi analizat 15 zone de impact „în care au fost identificate drone" în nordul județului Tulcea și sud-estul județului Galați.
Cu toate acestea, MApN evită să clarifice dacă aceste incursiuni ar putea reprezenta acțiuni deliberate din partea Rusiei pentru testarea capacității de răspuns a NATO, preferând să le trateze drept „accidente" sau „abateri" de la traiectoria inițială spre ținte ucrainene.
Experții în securitate suspectează că Rusia ar putea folosi dronele pentru a șicana România sau pentru a cartografia spațiul aerian NATO în vederea unor potențiale operațiuni viitoare.
Legea anti-dronă, blocată la CCR
Deși România are nevoie urgentă de un cadru legal clar pentru doborârea dronelor ostile, legea anti-dronă adoptată în februarie 2025 - la trei ani de la începerea războiului din Ucraina - este în prezent blocată la Curtea Constituțională.
CITEȘTE ȘI:
Legea „anti-drone" declanșează un val de dezinformări. MApN combate teoria conspirației.
AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri au depus sesizări la CCR susținând că legea ar afecta suveranitatea României prin delegarea către partenerii NATO a dreptului de a intercepta și doborî drone în spațiul aerian românesc.
Provocări tehnice sau lipsă de transparență?
România se confruntă cu provocări tehnice reale în detectarea dronelor de tip Shahed, care pot zbura la altitudini foarte joase, între 30 și 4.000 de metri. Sistemele radar clasice, proiectate pentru identificarea avioanelor, au dificultăți în detectarea acestor aparate mici și lente.
În acest context, tăcerea MApN la întrebările concrete despre capacitatea de detectare a dronelor la altitudini joase ridică semne de întrebare: este vorba despre limitări tehnice reale sau despre o politică deliberată de minimizare a incidentelor pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Rusia?
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI: