Actualitate
CCR respinge contestația împotriva legii doborârii dronelor ilegale
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi contestațiile depuse de AUR, SOS România și POT asupra legilor adoptate de Camera Deputaților și Senat prin care România va putea doborî drone intrate ilegal în spațiul aerian al țării.
CCR a respins cererea depusă de AUR, POT și SOS împotriva legii care permite României să doboare dronele care intră ilegal în spațiul aerian| Foto: depositphotos.com
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, joi, sesizările AUR, POT și S.O.S. România privind legea referitoare la controlul utilizării spațiului aerian și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român, stabilind că actele normative sunt constituționale.
CITEȘTE ȘI:
„Uneori mă sună și îmi spun: «Taci»”. Dronele rusești deasupra României: de ce tace MApN?
Curtea Constituţională a României (CCR) a anunțat oficial, într-un comunicat de presă, că a respins sesizările depuse privind legea referitoare la controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, stabilind că actele normative sunt constituţionale.
În motivarea deciziei, CCR precizează că participarea autorităților militare NATO la controlul spațiului aerian național trebuie analizată în contextul obligațiilor asumate de România ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice, iar acest lucru nu afectează suveranitatea țării.
„În esență, Curtea a reținut că participarea și luarea de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice sau de către structurile forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național ar trebui analizate în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în NATO. Aderarea la NATO presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a unor competențe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea țării”, se precizează în comunicat.
Curtea a constatat că reglementarea unei competențe partajate între structurile din instituțiile care fac parte din sistemul național de apărare și structurile forțelor statelor aliate și partenere nu aduce atingere exercițiului suveranității, în condițiile în care constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, care este integrat în spațiul aerian NATO.
De asemenea, CCR spune că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție.
CITEȘTE ȘI:
Legea „anti-drone" declanșează un val de dezinformări. MApN combate teoria conspirației.
Totodată, Curtea arată că „transferul de autoritate”, reglementat de dispozițiile criticate, are în vedere o acțiune de predare/preluare a controlului și comenzii de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, în condițiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale.
„Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu structurilor și mijloacelor militare specializate ale NATO, ori autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice, care participă, în cadru aliat sau de coaliție, la controlul spațiului aerian, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte', explică judecătorii constituționali”, a transmis CCR.
De asemenea, instanța constituțională menționează că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție, iar modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii de securitate și apărare comună constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ține de marja de apreciere a legiuitorului.
„Curtea a mai constatat că 'transferul de autoritate' nu are semnificația încadrării într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale a membrilor forțelor/structurilor militare străine, care participă la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român. Așa încât, îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare, stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu forțelor/structurilor desemnate/structurilor militare străine, care participă, în cadru aliat sau de coaliție, la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”, mai spun judecătorii constituționali.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
