Actualitate
Risipă de apă potabilă în spălătoriile auto
<p /><strong><img src="documente/stories/2012/08_august/25/spalatorie auto.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Cantitatea de apă potabilă produsă în luna iulie de Compania de Apă Someş din Cluj-Napoca a fost de 1.776.504 de metri cubi, iar consumul a fost pe măsura volumului atins prin lucrările de aducţiune a apei din Lacul Tarniţa. </strong>
Printre numeroşii consumatorii clujeni care folosesc, cu largheţe, apa potabilă în locul celei menajere sunt şi spălătoriile auto, unde cozile automobilelor de lux sunt, de regulă, obişnuite.
Şeful departamentului de comunicare al Companiei de Apă Someş, Lucian Croitoru, admite că este preferabil ca apa menajeră să fie folosită în locul apei potabile în procesele industriale şi, desigur şi în spălătoriile auto. În unele oraşe, precum Hong Kong (China), apa de mare este folosită pe scară largă, de exemplu, la toalete, în scopul conservării resurselor de apă potabilă.
,,Prin legislaţie, Compania de Apă Someş este obligată să distribuie apă, nediscriminator, către toţi clienţii. Compania nu distribuie apă menajeră, pe care, probabil, o spălătorie auto ar prefera-o dacă am avea o astfel de distribuţie. Pentru udatul străzilor, firmele care prestează aceste servicii îşi alimentează autospecialele de la fântâni, precum este cea de pe strada 21 Decembrie, unde apa este adusă la suprafaţă de la mare adâncime. Nu avem o evidenţă a genului de activitate pe care o desfăşoară clienţii noştri. Spălătoriile auto folosesc apa potabilă din sistemul public de distribuţie şi o plătesc la preţul de apă potabilă", a declarat Lucian Croitoru.
Compania de Apă Someş are o listă de supraveghere a agenţilor economici poluatori de apă, în care nu intră şi spălătoriile auto, deşi acestea deversează, la canalizare, apă cu detergenţi şi substanţe chimice. Astfel de agenţi economici ar trebui să îşi construiască bazine proprii de decantare sau mici staţii de epurare, spune Lucian Croitoru.
Calitatea apei de la robinet s-a îmbunătăţit la Cluj-Napoca, din 2010, după ce a fost dat în folosinţă sistemul de aducţiune a apei din Lacul Tarniţa.
,,Folosirea apei din Lacul Tarniţa ca şi sursă de bază, de apă brută, pentru sistemul de furnizare a apei potabile în judeţul Cluj, şi pe viitor, şi pentru judeţul Sălaj, a fost gândită pentru îmbunătăţirea suplimentară a calităţii apei brute şi scăderea costurilor de tratare a ei. În al doilea rând, proiectul a avut în vedere asigurarea unui disponibil de apă brută, care să nu fie afectat de condiţiile meteo, de secetă sau de inundaţii. Desigur, compania a vizat şi extinderea sistemului de distribuţie a apei de calitate. În etapa a doua a programului POS Mediu dorim să realizăm o aducţiune din Lacul Tarniţa în judeţul Sălaj şi în localităţile din mediul rural, care cer să fie preluate de sistemul de distribuţie al Companiei de Apă Someş", a arătat Lucian Croitoru.
Preţul pentru apa potabilă produsă şi distribuită direct consumatorilor, pe întreaga arie de operare din judeţele Cluj şi Sălaj, este de 2,96 lei/metrul cub cu TVA de 24% şi de 2,54 lei/metrul cub cu TVA 24% pentru colectare/epurare de ape uzate. Cantitatea de apă uzată facturată este de 100% din apa potabilă consumată. Excepţie fac agenţii economici care fac dovada, pe bază de breviar
de calcul, că înglobează o parte din apa consumată în produs.
În judeţul Cluj au fost calamitate, în iulie, din cauza secetei, peste 30% din culturile cerealiere, iar cele de tomate, varză şi rădăcinoase au producţii mult scăzute din cauza lipsei de apă. În iulie şi august, din cauza secetei, în multe zone ale ţării lipsa apei potabile a devenit dramatică şi necesarul pentru consum a fost adus populaţiei de către pompierii militari, cu cisterne speciale. În satele în care fântânile au secat complet, localnicii au fost ajutaţi şi cu transporturi de apă menajeră, din râuri, pentru uzul gospodăresc. AGERPRES
