Actualitate
Prima ediție a AI Technologies & Research Forum s-a încheiat la Cluj. Două zile de discuții despre investiții, industrie și securitate cibernetică.
Prima ediție a AI Technologies & Research Forum s-a încheiat joi, 19 noiembrie, la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca, după două zile de discuții despre infrastructura necesară inteligenței artificiale și despre felul în care companiile o folosesc deja.
AI Technologies & Research Forum și-a încheiat prima ediție joi, 19 noiembrie, la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca. Timp de două zile, participanții au discutat despre infrastructura de care depinde dezvoltarea inteligenței artificiale și despre modul în care companiile folosesc deja această tehnologie. | Foto: Valentina PRELIPCEAN / monitorulcj.ro
AI Technologies & Research Forum și-a încheiat prima ediție joi, 19 noiembrie, la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca. Timp de două zile, participanții au discutat despre infrastructura de care depinde dezvoltarea inteligenței artificiale și despre modul în care companiile folosesc deja această tehnologie.
Accesul la energie pentru centrele de date, pregătirea angajaților și securitatea sistemelor informatice au fost printre temele care au legat intervențiile cercetătorilor, investitorilor și reprezentanților industriei.
Prima zi a fost dedicată investițiilor și infrastructurii. Discuția a pornit de la condițiile în care România poate atrage proiecte de centre de date și a ajuns la capacitatea rețelelor electrice de a prelua consumatori mari. Joi, accentul s-a mutat pe cercetarea aplicată și pe ce se întâmplă în companii după ce acestea introduc instrumente AI. Ultimul panel din program a fost dedicat securității cibernetice.
România, pe harta investițiilor în centre de date. Cât de repede poate fi asigurată energia
Fei Wang, Senior Vice President la Morgan Stanley, a spus la Cluj că analizează mai multe oportunități în România și că țara poate juca un rol în extinderea infrastructurii europene de centre de date. În evaluarea sa, unul dintre criteriile decisive pentru un investitor este timpul în care centrul poate fi alimentat cu energie și pus în funcțiune.
„Dacă ai un proiect pentru care toată infrastructura energetică necesară este deja la fața locului, îl poți livra în șase până la 12 luni. Asta caută operatorii de centre de date la scară mare”, a explicat Fei Wang.
Prețul energiei, durata obținerii autorizațiilor și stabilitatea regulilor contează și ele. Wang a atras însă atenția că o companie care are nevoie de capacitate de calcul în câteva luni își va evalua proiectul și în funcție de cât durează să obțină echipamentele și să pună în funcțiune infrastructura electrică. El nu a precizat care sunt oportunitățile analizate în România.
Din perspectiva distribuitorului, Mihaela Suciu, directorul general al Distribuție Energie Electrică România (DEER), a spus că discuția despre rețea trebuie să înceapă înainte ca investitorul să solicite avizul de amplasament.
„În momentul în care cineva se gândește să facă un centru de date, cu mult timp înainte de a solicita avizul de amplasament, ar trebui să aibă o discuție cu noi, pentru ca să vadă dacă există capacitatea respectivă în zonă”, a declarat Mihaela Suciu.
Suciu a vorbit și despre felul în care DEER folosește inteligența artificială în propria activitate, de la raportare și analiza caietelor de sarcini până la sprijinirea dispecerilor. Analizele pot ajuta echipele să intervină mai repede după o întrerupere, a explicat ea, iar decizia îi revine specialistului. „Dar decizia trebuie să o ia omul”, a spus directorul general al DEER.
Clujul, propus ca loc de testare pentru soluțiile dezvoltate de universități și companii
La deschiderea forumului, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Țopa, a pus accent pe colaborarea dintre cercetători, companii și instituții publice. El a spus că educația și cercetarea sunt punctul de plecare pentru proiectele tehnologice care pot ajunge să fie folosite în industrie.
„Inteligența artificială nu poate fi opera unei singure instituții, a unui singur sector, a unei singure țări. Ea înseamnă colaborare și tocmai aceasta este miza acestei întâlniri”, a declarat rectorul UTCN.
Primarul Emil Boc a propus ca orașul să fie folosit pentru testarea unor soluții care ar putea fi aplicate apoi și în alte localități. El a invocat bugetarea participativă online ca exemplu de proiect dezvoltat la Cluj și a vorbit despre posibilitatea de a folosi AI pentru a reduce timpul pe care cetățenii îl petrec cu obținerea unui aviz sau a unei autorizații.
„Folosiți orașul ca laborator de testare a soluțiilor inovative, în special a celor de inteligență artificială, după care le scalăm, le dezvoltăm și le ducem mai departe în România și în Europa”, a spus Emil Boc.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a legat competitivitatea României de capacitatea de a dezvolta tehnologie proprie. În discursul său, el a vorbit atât despre investițiile în cercetare și centre de date, cât și despre rolul Parlamentului în dezbaterea privind reglementarea AI, inclusiv în contextul folosirii materialelor de tip deepfake pentru manipularea alegătorilor.
„Fără cercetare aplicată de nivel înalt, o țară este condamnată să devină un simplu consumator de tehnologie importată”, a declarat Mircea Abrudean.
De la experimente la utilizarea de zi cu zi. Ce au prezentat NTT DATA și Orange
Adela Negru, codirector general al NTT DATA România, a estimat că aproximativ 20–25% dintre oportunitățile de afaceri ale companiei au legătură cu inteligența artificială. După o perioadă de testare alături de clienți, spune ea, discuția se mută spre proiecte concrete. Primul pas este să stabilești ce procese au fost deja digitalizate, cât de bine răspund nevoilor actuale și ce date are firma la dispoziție.
„În România, aș putea spune că, în primul rând, trebuie să descoperim cât de digitalizați suntem în realitate. Și mă refer la digitalizarea clasică”, a declarat Adela Negru.
Irina Matea, Digital and Customer Experience Director la Orange România, a prezentat un exemplu de adoptare a AI în interiorul unei companii. Programul a început cu un newsletter în care, săptămână de săptămână, câte un angajat explica o utilizare concretă a tehnologiei. De la prelucrarea unor fișiere Excel și reorganizarea fluxurilor de lucru, echipele au trecut la demonstrații, webinare și cursuri adaptate diferitelor roluri.
„Am ajuns astăzi la peste 95% dintre oamenii din companie care au urmat cel puțin un curs de AI. Cei mai mulți au urmat două, trei sau chiar mai multe. […] Într-un an, am reușit să creștem de 12 ori utilizarea AI în companie”, a declarat Irina Matea.
Orange a format și comunitatea internă AI Sharks, care a crescut de la aproximativ zece la peste 80 de membri. Angajații pot cere sprijin pentru proiectele lor, inclusiv de la colegi din alte departamente. După creșterea utilizării, Matea a spus că următoarea provocare este să identifice aplicațiile care aduc cele mai mari beneficii în activitatea echipelor.
Ce se schimbă când o simulare începe să influențeze producția
Alexandru-Cătălin Diniș, Chief Technology Officer la BMW TechWorks Romania, a spus că accesul la aceleași modele AI este tot mai răspândit, iar avantajul unei companii ține de cunoștințele pe care le-a acumulat și de modul în care încorporează tehnologia în propriile procese. Un model mai mare, a explicat el, poate crește costurile dacă firma îl folosește pentru sarcini pentru care nu este bine integrat.
„Cred că diferența pornește de la cunoștințele pe care le deții, de la procesele pe care le ai, de la contextul pe care îl creezi și, mai mult decât atât, de la experiența pe care compania a acumulat-o de-a lungul anilor”, a spus Diniș.
El a vorbit și despre replicile digitale ale sistemelor industriale, cunoscute drept digital twins. În etapa de planificare, o echipă poate folosi o simulare ca să observe o eroare și să își ajusteze planul. Când replica digitală începe să influențeze producția, efectele unei decizii se pot vedea direct într-un sistem aflat în funcțiune. Înainte de acest pas, Diniș a indicat trei condiții: date verificate, reguli stabilite de la început pentru acțiunile permise și un mecanism prin care sistemul să primească feedback în timpul utilizării.
Securitatea cibernetică, ultima temă a forumului
În panelul de securitate cibernetică, Dan Vultur, ICT & Security Risk Director and CISO la Banca Transilvania, a spus că inteligența artificială poate reduce costul atacurilor și poate face mai dificilă identificarea activității suspecte. Pentru echipele de apărare, el a indicat folosirea AI la trierea alertelor și la analizarea abaterilor de la activitatea obișnuită a sistemelor. Măsurile de bază, precum autentificarea multifactor și administrarea atentă a conturilor, rămân parte din apărare.
„Avem în continuare nevoie de controalele clasice de securitate, care trebuie să funcționeze corect. […] În lumea de astăzi, însă, nu mai putem continua să facem totul manual”, a declarat Dan Vultur.
Vultur a estimat că unele acțiuni de limitare a incidentelor ar putea fi automatizate mai mult în următoarele șase până la 12 luni, dacă ritmul actual de dezvoltare se menține. Panelul a fost urmat în agendă de sesiunea de închidere a primei ediții a AI Technologies & Research Forum.
CITEȘTE ȘI:
