Actualitate
Centre de informare turistică în sate fără potenţial turistic
Sute de mii de euro au fost cheltuiţi pentru construirea unor centre de informare turistică în comunele din judeţul Cluj. Unele primării nu prea au obiective turistice importante cu care să se laude, alţii nu au angajaţi care să lucreze în centre, iar alţii s-au promovat singuri, fără centrele de informare.
În ultimii doi ani, au fost cheltuiţi sute de mii de euro din fonduri europene pentru realizarea unor centre de informare turistică în comunele din judeţul Cluj. Alte sute de mii de euro vor fi investiţi în continuare pentru construirea unor astfel de centre. Cu ajutorul acestora, primăriile din mediul rural vor promova obiectivele turistice din zona lor şi, teoretic, vor atrage fonduri din turism pentru dezvoltarea comunei. Practic însă lucrurile sunt diferite din cauză că unele autorităţi locale întâmpină probleme la angajarea de personal care să lucreze în centrele de informare, iar altele nu prea au ce să promoveze.
Dacă nu vin turişti, măcar rămâne clădirea în care e deschis centrul
Printre comunele care au deja centre de informare turistică se numără Negreni şi Corneşti, iar comune precum Vultureni, Aluniş, Frata şi Cuzdrioara sunt în faza de obţinere a avizelor pentru construcţie sau semnare a contractelor de execuţie. Primarii sunt optimişti şi cred că îi va ajuta un centru de informare, iar dacă nu vor apărea turiştii măcar se vor alege cu o clădire nouă şi frumoasă. “Am avut licitaţia, iar în două săptămâni trebuie să obţinem autorizaţia de construcţie. Cred că este necesar un centru de informare turistică, să sperăm că ne va ajuta, dar dacă după cinci ani cât suntem obligaţi să îl ţinem deschis nu va da rezultate, măcar rămânem cu un spaţiu nou, frumos. Dacă va veni învăţător sau medic în sat măcar vom avea o locuinţă în caz că ne va cere”, afirmă Vasile Trif, primarul comunei Frata.
Biserici, mănăstiri şi castele în ruină, pentru turişti
Toţi primarii spun că este util un centru de informare, dar când vine vorba despre obiectivele turistice, pentru unii, lista este foarte scurtă. “Avem mănăstirea din Soporul de Câmpie, biserica catolică, foarte veche şi vestigiile romane”, declară Vasile Trif.
Primarul comunei Cuzdrioara, Simon Rus se bazează pe Valea Gârbăului despre care spune că va fi foarte importantă după ce va fi asfaltată, dar se bazează şi pe actualul sediu al primăriei care funcţionează în fostul conac Teleki.
Mihai Sav, primarul din Aluniş afirmă că are în comună trei monumente istorice, biserici şi castelul Schirling din Corneşti care a fost revendicat însă de moştenitori. De altfel, majoritatea castelelor şi conacelor din judeţul Cluj au nevoie de reparaţii masive şi urgente înainte să fie promovate şi introduse în circuitul turistic.
Probleme cu angajările la centrele de informare
În comuna Negreni, lucrările la centrul de informare turistică au fost încheiate anul acesta, dar deocamdată Primăria nu are oamenii care să lucreze la acest centru. “Avem centrul de informare, dar deocamdată avem probleme cu angajările din cauza posturilor blocate. Ca să putem face angajări avem nevoie de avize de la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Dezvoltării. Sperăm ca până în decembrie să putem deschide centrul”, precizează Dorin Manea, primarul din Negreni.
Autorităţile locale din această comună sunt hotărâte să îşi promoveze zona cu sau fără ajutorul centrului de informare turistică. Au înfiinţat un grup de acţiune local, format din mai multe comune vecine, care îşi propune să facă cunoscute atracţiile turistice din zonă. Primarul spune că va aplica şi pentru un proiect cu fonduri europene pentru trasee turistice.
Unii s-au promovat singuri, fără centre de informare turistică
Unele comune din judeţul Cluj nu au mai aşteptat să vină fondurile europene pentru promovarea turismului ci s-au făcut singuri cunoscuţi nu numai în ţară ci şi în străinătate. Este cazul comunei Sâncraiu unde funcţionează o tabără internaţională de dansuri populare maghiare care atrage sute de turişti anual.
Un alt exemplu, este comuna Corneşti, unde multe case au fost transformate în pensiuni de către localnicii plecaţi la muncă în străinătate şi care au trimis bani celor rămaşi acasă. Primăria îi ajută cu promovarea, iar în această toamnă în comună a ajuns primul grup de turişti francezi.
