Actualitate
Iovan este vinovat de producerea accidentului. VEZI cine spune acest lucru
Ipoteză surprinzătoare în cazul accidentului aviatic de luni, din Munţii Apuseni: pilotul Adrian Iovan se face vinovat de faptul că nu s-a întors din drum când a început givrajul.
Accident aviatic Apuseni
Prodecanul Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, conf. dr. Octavian Thor Pleter, arată că, în cazul accidentului din Apuseni, "pilotul comandant poartă întreaga răspundere a accidentului în sine", argumentând, printre altele, că Adrian Iovan ar fi trebuit să se întoarcă din drum când a început givrajul. Pleter, conferenţiar doctor inginer, care se recomandă "specialist în inginerie aerospaţială cu 30 de ani vechime", afirmă, într-un comunicat remis vineri Mediafax că se vede "obligat" să ia atitudine faţă de "culpabilizarea ROMATSA în criza accidentului aviatic din Munţii Apuseni".
"Pilotul comandant poartă întreaga răspundere a accidentului în sine", spune Pleter, enumerând mai multe considerente pe care îşi bazează afirmaţia.
Astfel, argumentează el, Iovan a planificat şi a efectuat un zbor "în condiţii meteorologice de îngheţ sever, condiţii evidente din prognozele la care avea acces înainte de decolare". Totodată, tipul de avion "fără performanţele de urcare necesare" şi, mai ales, tipul de motor cu piston cu carburator, "în mod special vulnerabil la acest fenomen meteo", "nu erau adecvate pentru această misiune şi comandantul avea obligaţia să cunoască acest lucru şi să coreleze datele meteo cu restricţiile impuse de tipul de aeronavă".
Pilotul ar fi avut timp să întoarcă aeronava
Pleter mai arată că, givrajul (depunerea unui strat de gheaţă sau de chiciură pe automobile şi avioane pe vreme rece, n.r.) aeronavei, care a început în momentul intrării în frontul atmosferic cu umiditate, este un fenomen "cumulativ şi nu instantaneu", astfel că piloţii ar fi avut timp suficient - cel puţin 10 minute - pentru a întoarce aeronava.
"Totuşi decizia comandantului a fost de a continua pe traiectul planificat; decizia normală în acest caz ar fi fost un viraj de 180 de grade pentru a ieşi cât mai repede din frontul atmosferic în care intrase şi aterizarea la cel mai apropiat aeroport neafectat de frontul atmosferic, în acel caz Sibiu", mai spune Pleter, apreciind că "prin această manevră elementară zborul era salvat".
El mai arată că ipoteza că echipajul nu ar fi sesizat givrajul este infirmată categoric, atât de declaraţia unui pasager, cât şi de natura cererilor adresate prin radio centrului de control de la Bucureşti, printre care cererea de a coborî - "tentativă evidentă pentru a ieşi din frontul atmosferic de îngheţ pe dedesubt".
Riscul manevrei de coborâre era foarte mare
Această decizie însă, potrivit lui Pleter, este "de mare risc", deoarece unele fronturi atmosferice de acest tip încep chiar de la sol, neexistând posibilitatea depăşirii lor pe dedesubt. "Riscul manevrei de coborâre este cu atât mai mare cu cât zona de sub aeronavă era o zonă muntoasă (deci cu posibile turbulenţe asociate care puteau agrava condiţiile de îngheţ) şi împădurită (care îngreunau o eventuală aterizare de urgenţă, precum şi eventualele operaţiuni de căutare şi salvare)", mai spune acesta.
Astfel, "ar fi fost preferabilă manevra de urcare, pentru care aeronava nu era însă capabilă, dar esenţială ar fi fost întoarcerea cu 180 de grade, manevra de siguranţă care ar fi dus la evitarea accidentului", conchide inginerul.
ROMATSA a fost culpabilizată incorect
Pleter mai spune că cele prezentate de el sunt "chestiuni elementare şi obiective şi pot fi confirmate de orice expert internaţional neutru". "Am o deosebită admiraţie faţă de modul cum a gestionat comandantul ultima fază a zborului până la impact, dar acest lucru nu are legătură cu greşelile care au condus la accident. În condiţiile apariţiei givrajului, orice pilot ar fi luat decizia elementară de a face un viraj de întoarcere de 180 de grade şi de a ateriza la cel mai apropiat aeroport (în speţă, aeroportul din Sibiu)", mai subliniază profesorul.
El consideră totodată că, prin "culpabilizarea evident incorectă a ROMATSA", pot exista "consecinţe grave pentru viitorul profesiei (...), pentru reputaţia României în aviaţia mondială, dar chiar şi în eventualitatea unor viitoare accidente, când decidenţii ROMATSA, dar chiar şi controlorii de trafic, vor acţiona cu teama de a nu intra în situaţii similare".
