Actualitate

Revizuirea Constituţiei se face „cu uşile închise“

Comisia de revizuire a Constituţiei s-a întâlnit în cursul acestei săptămâni pentru a dezbate ultimele schimbări. Cum ne-au obişnuit, reprezentanţii Puterii modifică Legea fundamentală pe „repede înainte“ şi cu uşile închise. Foarte multe dintre prevederi nu au ajuns la urechile oamenilor de rând, neexistând dezbatere.

În lipsa unor dezbateri, până şi specialiştii în domeniu se feresc să comenteze prea mult pe marginea modificărilor aduse Legii Fundamentale. Pe de altă parte, însă, unele prevederi adoptate au starnit vii controverse, mai exact cele care se referă la modalităţi de anchetare a suspecţilor, despre care unii specialişti spun că nu au ce căuta în Legea Fundamentală.

Dizolvarea Parlamentului, mai uşoară

Dizolvarea Parlamentului ar putea avea loc mult mai uşor, dacă, în cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui, Legislativul stabileşte că şeful statului a încălcat Constituţia, dar votul cetăţenilor arată contrariul. Acesta este un amendament adoptat în Comisia de revizuire a Constituţiei, scrie Digi24.

Mai exact, dacă referendumul este validat, dar majoritatea voturilor sunt contra demiterii preşedintelui, Parlamentul poate fi dizolvat. Parlamentarii care au susţinut acest punct de vedere au explicat că într-o asemenea situaţie, votul oamenilor dă un vot de blam Legislativului. Astfel, parlamentarii ar trebui să îşi asume eşecul în acest caz, potrivit susţinerilor. Şi preşedintele Traian Băsescu a solicitat un astfel de demers.

La ultimul referendum pentru demiterea şefului statului nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, iar referendumul nici nu a fost validat, întrucât nu au ieşit la vot 50% plus 1 dintre alegători.

S-ar putea crea un echilibru

Unii specialişti în domeniu se încumetă totuşi să dea explicaţii pe marginea unor amendamente din proiectul de revizuire a Constituţiei, deşi, după cum declară ei înşişi, au serioase rezerve în a comenta nişte declaraţii politice ale membrilor Comisiei de revizuire a Constituţiei, şi nu texte propriu-zise din proiectul de revizuire a Constitutiei. „Îmi manifest îngrijorarea şi surprinderea faţă de modalitatea de punere în practică a unei proceduri de revizuire a Legii fundamentale a României, lipsite total de respectarea transparenţei decizionale, lipsite de accesibilitate atât pentru cetăţeni, pentru ONG-urile din domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti fundamentale, cât şi a presei şi opiniei publice în general. Cu atât mai mult cu cât este vorba despre legea fundamentală a statului,care are forţă juridică supremă în stat“, a precizat pentru Monitorul de Cluj, fostul consilier de stat Cynthia Curt.

Astfel, Cynthia Curt subliniază faptul că în ceea ce priveşte posibilitatea introducerii unui text privind dizolvarea Parlamentului în cazul în care referendumul pentru demiterea preşedintelui României, validat de Curtea Constituţională, conduce spre un rezultat în favoarea menţinerii în funcţie a preşedintelui, acest text poate fi considerat benefic pentru sistemul politic românesc. „Pe de o parte, datorită faptului că este supusă arbitrajului corpului electoral/referendar soluţionarea unui conflict iremediabil între executiv şi legislativ. Potrivit principiului simetriei, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară - care a antrenat procedura de răspundere politică a preşedintelui României, solicitând corpului electoral demiterea acestuia prin referendum - să fie supusă reevaluării prin noi alegeri, în cazul în care corpul electoral se pronunţă în favoarea preşedintelui. În această situaţie, dizolvarea Parlamentului ar trebui să intervină de drept, în condiţiile în care, rezultatele referendumului pot fi validate de către Curtea Constituţională, sub aspectul participării la vot“, a explicat Cynthia Curt. 

Aceasta mai arată că, pe de altă parte, conform textului actual al Constituţiei, prerogativa preşedintelui de dizolvare a Parlamentului este supusă unor condiţii prealabile care o fac „aproape imposibil de pus în practică (doar la formarea unui nou guvern, după alegeri parlamentare sau după adoptarea unei moţiuni de cenzură, vezi art. 89 din Constitutie), noua prevedere ar putea echilibra aşa numitele „checks and balances" între executiv şi legislativ, în contextul separaţiei puterilor în stat“.