Actualitate

Moştele Fericitului Vladimir Ghika, preot martir, venerate în Eparhia de Cluj-Gherla (13-24 martie 2014)

Cu binecuvântarea Episcopului de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu şi a PS Mihai Frăţilă, Episcop vicar de Bucureşti, relicva Fericitului Vladimir Ghika, (un fragment din centura pelviană), a fost adusă în Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla, de la Vicariatul greco-catolic din Bucureşti, de către pr. Dan, superiorul Comunităţii călugărilor Congregaţiei "Sf. Ioan Evanghelistul", care şi-a propus să poarte şi să protejeze preţioasa raclă, astfel încât şi credincioşii de pe meleaguri transilvane să se poată bucura de harurile pe care Dumnezeu le revarsă prin mijlocirea Fericitului Ghika.

După un scurt popas la Catedrala episcopală din Cluj-Napoca (în 13 martie), urmat de pelerinajul la Sângeorz-Băi, Maieru şi Bistriţa (în 17 martie), moaştele Fericitului Vladimir Ghika vor fi venerate la Cluj-Napoca, în capela „Sf. Iosif” din Catedrala în construcţie a „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. XX”, Piaţa Cipariu, marţi 18 martie 2014 (sosirea fiind prevăzută în jurul orei 17.00). Programul în capelă va începe la 17.30, prin rugăciunea „Calea Crucii” şi va continua cu alte oficii, până miercuri, 19 martie – zi ce coincide şi cu hramul capelei „Sf. Iosif”. Momentul central al programului Sărbătorii „Sf. Iosif”, va fi Sfânta Liturghie Arhierească celebrată, de la ora 9.00, de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla şi preoţii Parohiei „Andrei Mureşanu” afiliată capelei, pr. Mircea Marţian, pr. Titus Sas şi pr. Florin Isac.

În după-masa zilei de 19 martie, racla va pleca spre Beclean, de unde va ajunge la Dej (în 20 martie) şi la Gherla (în 21 martie), revenind la Cluj sâmbătă, 22 martie, de data aceasta în Catedrala „Schimbarea la Faţă” (B-dul Eroilor nr. 10). Pelerinajul cu moaştele Fericitului Vladimir se va încheia luni, 24 martie 2014, ora 11.00, când pr. Dan împreună cu racla purtând moaştele Fericitului Vladimir Ghika, vor porni spre Bucureşti.

Salutând prezenţa spirituală a Fericitului Vladimir în eparhia pe care o păstoreşte, PS Florentin a afirmat: „este un mare har pentru credincioşii greco-catolici prezenţa spirituală, în parohiile de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla, a Fericitului Vladimir Ghika”, caracterizându-l ca "un om cu o intuiţie şi o înţelepciune deosebită, cu o memorie extraordinară, care era capabil să-şi amintească dispunerea textelor pe paginile cărţilor, cunoştea cca. 20 de limbi şi avea 6 doctorate. Era, de asemenea, capabil ca, mergând pe stradă, să-şi schimbe brusc direcţia, pentru a se îndrepta spre persoana care avea nevoie de el”. Preasfinţia Sa a invitat la meditarea scrierilor Fericitului Vladimir, la cunoaşterea personalităţii sale complexe, subliniind apropierea pe care a avut-o de Biserica Greco-Catolică, celebrând pentru un timp îndelungat în biserica vicarială română unită de pe str. Polonă, Bucureşti şi fiind îndrumător spiritual pentru mulţi credincioşi greco-catolici, între care doar exemplul Pr. Tertulian Langa, de vie amintire, mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste, este elocvent.

Scurtă biografie a Fericitului Vladimir Ghika

Vladimir Ghika, preot romano-catolic și principe român, născut la Istambul (Turcia) la 25 decembrie 1873, a fost ucis din ură față de credință la București, la 16 mai 1954. La 18 noiembrie 1952, în plină prigoană a regimului comunist împotriva Bisericii Catolice, a fost arestat pe o stradă din București în timp ce ieșea din casa unui bolnav căruia îi administrase Sfintele Taine. După un an de anchete și torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Avea 80 de ani. Slăbit, a încetat din viață în închisoarea din Jilava doi ani mai târziu, la 16 mai 1954.

Circa 10.000 de credincioși, preoţi şi persoane consacrate au participat, în 31 august 2013, la Sfânta Liturghie solemnă a beatificării Monseniorului Vladimir Ghika, celebrată la București, în Pavilionul Central al Romexpo. Celebrarea a fost prezidată de Eminența Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimisul Papei Francisc la Bucureşti, în prezenţa episcopilor romano-catolici și greco-catolici din România, precum și a altor numeroşi episcopi din străinătate.

Monseniorul Vladimir Ghika este cel de-al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava. De asemenea, a fost aprobată şi în scurt timp va avea loc beatificarea Episcopului de Iaşi, Anton Durcovici, mort martir la închisoarea din Sighetu Marmaţiei, în 1951.

Pentru credincioşii greco-catolici o intenţie specială şi continuă de rugăciune este finalizarea cauzei de beatificare a grupului de Episcopi greco-catolici martiri: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu.

Fericitul Vladimir Ghika, ca şi Episcopii martiri şi mărturisitori ai credinţei, rămân pentru generaţiile prezente şi viitoare semne de încurajare, de întărire a credinţei şi modele de urmat, pentru a putea răspunde asemenea lor, chemării pe care Isus Hristos o adresează ucenicilor Săi, dar şi fiecărui om: “Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.” (Io 16,33).

Mărturii ale Pr. Tertulian Langa despre Mons. Ghika

„Părintele greco-catolic Tertu­lian Langa, ce i-a fost un timp ucenic şi însoţitor, măr­turisea că a văzut cu mare uimire că, atunci când cădea în rugă­ciune, Monseniorul se înveşmânta cu totul în lumină, uneori chiar înălţându-se la câteva palme distanţă de podeaua încăperii. (...)

Câţiva ani mai târziu, când Monseniorul se mutase deja la Domnul, Tertulian Lan­ga va trăi personal la Aiud o minune. O placă de fontă de 400 de kg cade şi îi zdrobeşte o palmă. Medicul închisorii propune amputarea palmei. În timp ce dure­rea creştea în intensitate părând de nesuportat, îi apare în faţă silueta Monseniorului Vladimir Ghika. Acesta îl binecuvântează spunându-i: «Fiul meu!». Durerea îi dispare şi palma i se vindecă miraculos de la sine, spre uimirea tuturor - medici şi colegi de celulă”. (sursa: v. aici).

(Episodul vindecării miraculoase este relatat de pr. Langa (la min. 16.30) şi în filmul document‘Towards the Sun’ (Spre Soare), în care pr. Tertulian Langa îşi aminteşte despre cei 17 ani petrecuţi în închisorile comuniste, în perioada 1948 – 1964, film produs de Catholic Radio and Television Network (CRTN) şi sponsorizat de organizaţia creştina Aid to the Church in Need).