Actualitate
Reportaj: Ce îşi doresc locuitori din Transnistria?
Populația vorbitoare de limba română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, este îngrijorată de situația din ultima perioadă, în special în privința unei posibile recunoașteri a independenței regiunii de către Rusia sau chiar lipirea acesteia, așa cum vehiculează în ultimul timp presa de la Moscova.
"Recunoașterea Transnistriei de către Rusia încă nu este cel mai rău lucru. Mai grav este că Rusia nu se va opri aici și va ajunge până la Prut, sau chiar mai departe", a declarat Alexei Mocreac, profesor la liceul cu predare în limba română 'Ștefan cel Mare' din Grigoriopol. 'Alipirea părții stângi (a Nistrului — n.red) este o foaie verde. Tot scenariul pe care îl vedem noi nu se oprește doar cu alipirea Transnistriei. Vor merge pe poziții de război și mai departe. Eu țin minte că, în timpul conflictului armat din 1992, pe mașinile blindate scria Tiraspol-București, nu Tiraspol-Chișinău. Așa că lucrurile nu se opresc aici', susține Anatol Mocreac.
Mai mult, el a arătat că în regiunea din stânga Nistrului militarii ar fi pregătiți pentru un conflict armat: 'Lor le trebuie să atace și să ia totul până la Prut, iar mai departe vor trece și Prutul dacă va fi nevoie'.
Potrivit acestuia, Chișinăul nu a făcut foarte mult pentru populația din stânga Nistrului nici până acum, iar în prezent oamenii sunt și mai disperați. 'Au blocat toate drumurile. Pământurile ne sunt luate. Ceva bun nu se așteaptă, pentru că vedem pașii asupra Crimeii, asupra Ucrainei', a opinat Alexei Mocreac.
Și Vera Semionov, locuitoare a satului Doroțcaia din dreapta Nistrului, dar ale cărei terenuri agricole sunt situate în zona controlată de regimul de la Tiraspol, susține că în ultimul timp situația s-a agravat. 'Noi avem semănături și teren arat după traseu. În anii trecuți, pe timpul acesta puteam cultiva pământul, dar chiar zilele trecute organele transnistrene au interzis cultivarea terenurilor arabile', a declarat ea.
Vera Semionov a precizat că și o parte din recolta de anul trecut este în depozitele din regiunea secesionistă, pe care nu o pot aduce în sat, dar nici vinde în stânga Nistrului. Ea și-a exprimat totuși speranța că în cadrul unei întrevederi care va avea loc vineri între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului aceste probleme vor fi soluționate.
Pe de altă parte, Valeriu Mițul, fostul primar al satului Corjova, localitate asupra căreia își dispută controlul Chișinăul și Tiraspolul, susține că autoritățile constituționale nu întreprind aproape nimic pentru a ajuta oamenii din stânga Nistrului. 'Cu părere de rău, din partea Chișinăului mari proiecte de încurajare nu se prevăd. Oamenii sunt disperați de 20 de ani și ar fi fost bine măcar ceva de întreprins pentru încurajarea oamenilor, pentru că în situația aceasta se poate întâmpla la fel ca în Ucraina', a spus Veleriu Mițul.
El și-a exprimat însă speranța că, indiferent de situația din regiune, în ceea ce privește Transnistria va fi păstrat status quo-ul. 'Probabil că nu se mai schimbă nimic. Sperăm că poate (rușii — n.red.) nu vor avea putere să ajungă și până la noi. Și acolo (în Crimeea — n.red) să rezolve problemele, și aici. Cred că aici va rămâne înghețată situația', a afirmat el.
Totuși, Valeriu Mițul a admis că situația din Crimeea va 'încuraja' și autoritățile separatiste de la Tiraspol.
Reportaj preluat integral de pe Agerpres. Autor: Cornel Ciobanu.
