Actualitate

300.000 mii de euro pentru salvarea pășunilor din 16 județe printre care și Cluj

Un proiect de salvare a păşunilor cu arbori care se va derula, în premieră naţională, în 16 judeţe, şi care va fi finanţat de Comisia Europeană cu peste 300.000 de euro a fost prezentat, vineri, la Miercurea Ciuc.

Potrivit mediafax, proiectul pentru păstrarea şi salvarea păşunilor cu arbori a fost prezentat oficial de conducerea Agenţiei Pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita, cea care va îl derula în colaborare cu alte 15 agenţii judeţene, în prezenţa comisarului general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, şi a secretarului Comisiei pentru Agricultură din Senatului Tanczos Barna.
Comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, a afirmat, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre un proiect în premieră, singurul câştigat de o instituţie sau de un ONG din România pe Politici Agrare Comune (PAC), în 2014.
„Este o premieră când se depune un proiect atât de amplu pe politici agrare comune cu atât de mulţi parteneri şi toată lumea este atât de interesată de acest subiect. Scopul principal al proiectului este să salvăm păşunile cu arbori, seculari de multe ori, care sunt pe cale de dispariţie. Se taie tot, dispare această valoare care, din păcate, nu prea mai există în Europa şi suntem cam singurii, în afară de Italia, care mai păstrăm acest tip de peisaj reprezentând o biodiversitate fantastică”, a spus Szep Robert.
El a subliniat că proiectul, intitulat PACINFO, are un rol major în conştientizarea populaţiei din zonele de păşuni cu arbori că acest tip de peisaj reprezintă „o valoare naţională, chiar de patrimoniu” şi că, acolo unde au dispărut, acestea trebuie refăcute.
Secretarul Comisiei pentru Agricultură din Senat Tanczos Barna a susţinut, la rândul său, că, pe lângă componenta de agromediu, proiectul PACINFO are menirea de a „traduce pe înţelesul fermerilor” politicile agrare europene şi de a le aduce beneficii pe termen lung.
„Este un lucru esenţial şi important, pentru că PAC se transpun, la urma urmei, în nişte subvenţii, în nişte forme de sprijin financiar care de cele mai multe ori ajung la nivelul fermierilor sub formă de sume pe hectar. Biodiversitatea, păstrarea stilului de viaţă din zona rurală, dezvoltarea rurală durabilă, sunt elemente care stau la baza noului program european de şapte ani şi care, dacă nu sunt diseminate, aduse la fermeri, traduse pe limba lor, rămân nişte obiective la nivelul Bruxelles-ului, la nivelul UE. Din acest punct de vedere, proiectul este unul important, mai ales în zona montannă unde formele de sprijin sunt semnificativ mai mari decât în zona de câmpie, unde se pune accent mult mai mare pe biodiversitate şi atingerea scopului proiectului aduce beneficii pe termen lung din toate punctele de vedere”, a precizat Tanczos Barna.
El a mai spus că elementul de unicitate al proiectului constă în aducerea în dezbaterea publică a noţiunii de pajişte cu arbori, o formă de organizare şi administrare a păşunilor care datează în Transilvania de aproximativ 300 de ani, fiind una dintre formele „cele mai raţionale” de organizare a terenului agricol.
„Aducerea în dezbaterea publică a acestei noţiuni, documentarea păşunilor cu arbori existente, salvarea celor care sunt în prag de dispariţie, formarea unor măsuri specifice în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală pentru finanţarea acestor elemente sunt obiectivele secundare specifice ale proiectului şi sper ca la sfârşitul proiectului să avem baza unor măsuri specifice pentru păşunile cu arbori, pe care să le putem fructifica la nivel legislativ şi de politici agricole”, a conchis Tanczos Barna.
Potrivit directorului executiv al APM Harghita, Domokos Laszlo Jozsef, proiectul PACINFO privind rolul social şi de mediu al agricultorii din zonele montane defavorizate a fost depus la Bruxelles şi este finanţat cu 306.000 de euro de Comisia Europeană, din fondurile care sunt la dispoziţia DIGI AGRI.
El se derulează pe o perioadă de un an şi cuprinde 16 APM-uri care îşi desfăşoară activitatea în zona montană a României, vizate fiind judeţele Alba, Bacău, Bistriţa, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava şi Vrancea.