Actualitate

Cum a încercat avocatul lui Peter Tunde să o scape de arestare: “Arestul preventiv trebuie să rămână pentru interlopi”

Inspectoarea generală adjunctă a Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Peter Tunde, reținută de procurorii DNA în urma unui flagrant, a fost arestată preventiv pentru trafic de influenţă, marți, de judecătorii Tribunalului Cluj. Cu toate că a recunoscut învinuirile ce i se aduc, magistraţii nu au fost impresionaţi şi au decis trimiterea ei după gratii pentru 30 de zile.

Potrivit DNA, în perioada iunie — 1 septembrie, Peter Tunde a pretins și a primit de la cinci persoane, direct sau prin intermediar, suma totala de 9.600 euro pentru ca, prin influența de care se bucura la profesori-membri în comisiile de evaluare de la examenele de bacalaureat din sesiunile de vară și toamnă, să intervină asupra acestora și să determine notarea superioară a lucrărilor unor candidați pentru a le asigura promovarea examenelor.

Apărătorul lui Peter Tunde, Radu Chiriţă a cerut pentru clienta sa măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.

“Indiferent de recunoaşterea făcută ieri de către inculpată în faţa procurorului, în opinia mea este tot nevinovată până la sfârşitul cauzei, întrucât legea ne obligă să o considerăm ca fiind nevinovată. Necesităţile anchetei reclamă luarea arestului preventiv atunci când ar exista o tulburare a ordinii publice. Trebuie avut în vedere un detaliu extrem de important, şi anume faptul că Peter Tunde a recunoscut nu doar faptele în raport de care s-a început urmărirea penală şi care i-au fost aduse la cunoştinţă, ci şi fapte care nu făceau obiectul acestui dosar, inculpata dând declaraţii şi cu privire la alte două elemente materiale ale infracţiunii de trafic de influenţă în raport de care nu a fost întrebată, nu i s-au adus la cunoştinţă. Arestul preventiv trebuie să rămână o măsură excepţională, pentru persoane din categoria interlopilor, persoane care prin ei înşişi prezintă pericol pentru ordinea publică”, a precizat Chiriţă.

“Parolele” lui Peter Tunde pentru promovarea bacalaureatului

Şefa DNA Cluj, Elena Botezan, a arătat în faţa judecătorilor că există probe şi indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, constând în aceea că, “în perioada iunie, inclusiv septembrie 2014, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, însă în mod repetat, Peter Tunde a pretins şi primit de la mai mulţi suspecţi în cauză suma totală de 9.600 euro pentru ca, prin influenţa de care inculpata afirma că se bucură asupra unor cadre didactice, profesori corectori din cadrul comisiilor de evaluare la examenul de bacalaureat din cele două sesiuni – sesiunea de vară şi sesiunea de toamnă - să intervină asupra acestora, să îi determine în notarea favorabilă, prin ridicarea notei de evaluare a lucrărilor susţinute la examenul de maturitate de către candidaţii pentru care persoanele–cumpărători de influenţă, suspecţi în această cauză, au apelat la inculpată”.

Mai mult, Botezan spune că Peter Tunde a creat un mecanism de fraudare bine pus la punct, “prin instruirea persoanelor care au participat la acest examen, pentru inserarea în lucrările de bacalaureat a unor parole necesare pentru identificarea lucrărilor în etapa de corectare şi înainte de desecretizarea lor, tocmai pentru a fi notate favorabil şi să nu fie nevoie să se intervină la contestare, şi apoi comunicarea, după ieşirea din examen, printr-un sms transmis inculpatei a numărului de pagini scrise, tot pentru această uşurinţă a identificării lucrărilor”.

Fiecare probă de bacalaureat avea propriul tarif

În motivarea arestării preventive se arată că Peter Tunde a primit “de la suspecţii ..., prin intermediul suspectei ..., inculpata a primit suma de 1.700 euro, în scopul arătat anterior, de la suspecta ...a pretins şi primit suma de 2.200 euro, de la suspectul ...a primit suma de 1.700 euro, de la suspecta ...a pretins şi primit suma de 3.400 euro şi de la suspectul ...suma de 600 euro, acesta din urmă intervenind doar pentru o singură probă de bacalaureat. Aşa cum rezultă din probele de la dosar, fiecare din probele scrise de la examenul de bacalaureat avea un anumit tarif stabilit de către inculpată”.

Avertizată de ministrul Educaţiei

Elena Botezan a arătat şi faptul că “la debutul primei sesiuni de bacalaureat aceasta Peter Tunde a fost suspectată de implicare în fraudarea bacalaureatului, fiind luată faţă de aceasta o măsură administrativă de însuşi ministrul educaţiei, care a emis un ordin prin care inculpata a fost îndepărtată din comisia de examen de la acea vreme. De asemenea, i s-a transmis de la nivelul ministerului că măsura a fost luată pentru a se evita ca ea să dea «cu subsemnatul la o instituţie cu numele format din 3 litere», cu referire evidentă la Direcţia Naţională Anticorupţie. Apreciez că inculpatei i s-a tras un semnal de alarmă, pe care aceasta nu l-a înţeles, nu a constituit un factor inhibitor această măsură administrativă, şi şi-a continuat activitatea infracţională, ceea ce denotă o prea multă uşurinţă pe care o manifestă în raport de normele legale, încrederea pe care inculpata o avea când comitea astfel de fapte, mecanismul pe care şi l-a construit, mecanism care a fost stopat prin intervenţia organelor de urmărire penală”.

“În ceea ce priveşte circumstanţele de comitere a faptei, este de reţinut pe de o parte funcţia deţinută de inculpată – inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Cluj – pe care nu a ezitat să o exercite, nu în sensul conferit de atribuţiile legale, ci pentru influenţarea altor cadre didactice în vederea încălcării propriilor atribuţii legale şi, pe de altă parte, că fapta reţinută în sarcina inculpatei se presupune a fi  fost comisă după îndepărtarea sa de la sesiunea din iunie a examenului de bacalaureat 2014 când s-a apreciat la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale că asupra sa planează suspiciuni şi, cu toate acestea, în mod surprinzător,  inculpata şi-a continuat activitatea ilegală şi ulterior acestui moment.  În ceea ce priveşte persoana inculpatei Peter Tunde-Ilona-Csilla , este adevărat că aceasta este fără antecedente penale şi că a  desfăşurat o activitate didactică de circa 30 de ani, mare parte dintre aceştia în cadrul Inspectoratului Scolar Judeţean Cluj, însă judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că tocmai aceste din urmă aspecte, coroborat şi cu vârsta inculpatei, aflată în etapa unei maturităţi depline, ar fi trebuit să constituie o garanţie a neimplicării acesteia în activităţi ilegale şi să asigure desfăşurarea în condiţii optime a examenelor de bacalaureat. De adăugat este şi îndrăzneala de care a dat dovadă inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla, în contextul general de luptă constată împotriva corupţiei, altfel interes mediatizată”, se arată în motivarea instanţei.