Actualitate
“Comportamentul cultural al clujenilor lasă de dorit”
Ce-i lipseşte Clujului pentru a câştiga titlul de Capitală Culturală Europeană? Specialiştii clujeni spun că nu este suficient doar efortul celor din spatele Asociaţiei “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”, ci acesta trebuie coroborat cu susţinerea publicului şi cu sprijinul autorităţilor.
Sociologul clujean Vasile Dâncu este de părere că logo-ul (identitatea vizuală a candidaturii), care luni a fost prezentat publicului, prezentarea conceptului candidaturii oraşului (East of West, sloganul Servus 2021) şi toate eforturile făcute de tinerii din spatele Asociaţiei nu sunt suficiente pentru ca oraşul să câştige titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. El a prezentat ce-i lipseşte Clujului.
“Noi am făcut un studiu în jurul acestui proiect unde am constatat că nici comportamentul cultural al clujenilor nu este la nivelul celui pe care ni l-ar plăcea noi să credem. Acest proiect, pe lângă susţinerea tinerilor din Asociaţia Cluj 2021, încă are nevoie de susţinere să câştige, are nevoie de încă câteva lucruri care nu ţin de echipa de tineri. Ei au o susţinere publică foarte diversă, avem o planificare perfectă, dar nu ajunge, avem nevoie de o susţinere a publicului pentru a câştiga. Cluj Capitală Culturală Europeană este o afacere, o afacere a noastră, a tuturor. Este nevoie de o susţinere mult mai importantă a autorităţilor, susţinerea Consiliului Judeţean , a Primăriei”, este de părere Dâncu.
Lipsă de solidaritate, participare intelectuală zero
Dâncu este de părere că pentru brandurile Clujului câştigarea acestui titlu ar însemna foarte mult.
“Pentru brandurile oraşului câştigare titlului ar însemna foarte mult, inclusiv brandurile vechi clujene, care se zbat să supravieţuiască, pot intra în această culoare specială a Clujului. În modul cum oraşul va fi proiectat prin acest logo, îmbrăcăm Clujul într-o haină frumoasă în care îi ascundem şi defectele. Nu avem încă o participare intelectuală, această dimensiune culturală a universităţii. Constat că la Cluj avem o lipsă de solidaritate la proiecte. Când cineva vine cu un proiect alţii nu îl sprijină, dacă e ungur nu îl sprijinim, dacă e român e considerat naţionalist, dacă e bătrân de ce e prea bătrân, dacă e tânăr nimeni nu-l sprijină. Clujul a reuşit să mărească distanţa faţă de alte oraşe, merge înainte dintr-un fel de inerţie. Ca să corespundă unui standard european mai avem foarte multe de făcut. Avem avantajul diversităţii, ne-am obişnuit să-l ascultăm pe celălalt, dar trebuie să lucrăm împreună ceea ce nu este caracteristic poporului român. Acest logo poate fi un steag fluturat peste cetate care să ne aducă împreună”, a conchis acesta.
Identitatea vizuală care va însoţi proiectul “Cluj Capitală Culturală Europeană”, respectiv candidatura la acest titlu a municipiului Cluj-Napoca a fost realizată de un tânăr designer clujean, Camelia Ştefania Imbuzan.
Logo-ul care a câştigat concursul de proiecte a fost ales dintre 79 de propuneri şi reprezintă un pătrat format din nouă seturi de câte trei linii, fiecare set având altă culoare, de la alb la verde, bleumarin şi brun-roşcat. În ceea ce priveşte forma, autoarea logo-ului a explicat că ideea i-a venit în primul rând de la descompunerea în elemente a cuvântului “East of West”, de unde a luat linia repetitivă. De asemenea, ideea folosirii celor nouă seturi de linii a pornit de la observaţia unei imagini de sus a municipiului Cluj-Napoca, ce are nouă secţiuni.
În ceea ce priveşte paleta coloristică, aceasta repetă culorile principale care se pot regăsi în centrul oraşului, respectiv alb şi crem, verdele naturii, bleu-ul cerului, albastru, bleumarin, brunul roşcat al acoperişurilor şi roşu închis.
