Actualitate

Rus revizuieşte targetul lui Şova: doar 650 km de autostradă. Ce se întâmplă cu Gilău - Borş

România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, reiese din Master Planul de Transport, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor, informează Mediafax.

În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu - Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

Şova afirma în aprilie că România va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri de autostradă, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri şi contractate lucrări pentru 247 kilometri.

România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde euro.

Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti - Dunăre şi modernizarea porturilor.

Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 milioane euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 milioane euro, până în 2030.

Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii de 48,79 miliarde euro în intervalul 2014 - 2030, însă sursele de finanţare însumează 34,98 miliarde euro, echivalentul a 71,7% din necesar. Din cei aproape 35 miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021 - 2030.

Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 - 2020.

Reprezentanţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 (AM POST) s-au întâlnit în perioada 16-18 septembrie 2014 cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a analiza varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul General de Transport pe termen scurt, mediu şi lung.

În cadrul acestei întâlniri, Comisia Europeană a acceptat ca Master Planul să fie supus dezbaterii publice, a anunţat Ministerul Transporturilor la începutul săptămânii trecute.

Până la organizarea şedinţelor, reprezentanţii Comisiei au recomandat AM POST adoptarea unor măsuri precum îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core şi criterii de mediu, precum şi revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte.

În plus, CE a recomandat asumarea reformei feroviare, care presupune o reţea feroviară redusă, introducerea de servicii competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă şi a unui program de creştere a eficienţei.

O altă cerinţă a fost acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare.

Master Planul General de Transport va fi făcut public miercuri, 1 octombrie, când va fi prezentat în cadrul şedinţei comisiilor reunite de transport ale Parlamentului.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.