Actualitate
Datoria Ucrainei către Rusia rămâne o problemă nerezolvată
Ucraina va avea alegeri electorale în 26 octombrie în contextul în care incertitudinea gazelor ruseşti pluteşte în aer.
Situaţia a fost creată după ce la întâlnirea de marţi din Bruxelles dintre Rusia, Uniunea Europeană şi Ucraina negocierile au eşuat. Următoarea întâlnire va avea loc în 29 octombrie.
Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a precizat într-o conferinţă de presă organizată în capitala Belgiei că principala problemă privind gazele o reprezintă plata celor 1,6 miliarde de dolari în avans pentru luna noiembrie şi decembrie. „Problema lichidităţilor Ucrainei trebuie studiată”, a precizat ministrul rus.
Pe de altă parte ministrul ucrainean Yuriy Prodan a spus că problema este încrederea. Rusia a schimbat preţul gazului în aprilie de la 285$ la 485$ după ce în Ucraina a început revoluţia pro-vest. Oficialul ucrainean a spus că „preţul a fost schimbat unilateral de guvernul rus, deci acum vrem un document mai clar”.
El a adăugat că în cazul în care contractul vechi, din 2009, rămâne în vigoare pe timpul sezonului rece nu-i va opri pe cei de la Kremlin, invocând o clauză de „luaţi sau plătiţi”, să forţeze Kievul să plătească suplimentar pentru gaze care nu au fost comandate.
Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a precizat la rândul său că Ucraina trebuie să-şi plătească obligatoriu facturile de gaz către Rusia. „Dacă te duci la măcelar și nu-ţi plăteşti factura timp de șapte luni, evident ai o mare problemă”, a spus el.
Meteorologii spun că temperaturile vor scădea cu 4 grade celsius în Kiev în acest weekend. Vor scădea cu 7 grade celsius în Sofia, unul din zecile de oraşe din sud-estul Europei, care depind de gazul rusesc ce trece prin Ucraina, pentru a menţine fabricile de lucru şi casele încălzite.
Polonia şi Slovacia au vândut gaz rusesc Ucrainiei. Rusia a discutat problema cu Ungaria pentru a renunţa la schema „ilegală” şi a redus volumul de gaz livrat.
Situaţia din Balcani este destul de delicată. O mare partea a populaţiei din Balcani se identifică cu ruşii. Nu doar din motive istorice. Bulgarii nu cred că au beneficiat foarte mult de punctul de cotitură pe care l-a luat Europa şi consideră că situaţia ţării lor s-a înrăutăţit în ultimii 25 de ani. Slovenia şi Croaţia nu au nimic împotriva lui Putin şi nu se declară mulţumiţi de sancţiunile aplicale Moscovei. Serbia, care îşi doreşte să adere la Uniunea Europeană se identifică cu Rusia. Lucrurile de acest gen se vor schimba greu într-un viitor apropiat. Angela Merkel are probleme în Germania cu sancţiunile aplicate Rusiei din cauza opoziţiei din Germania care se opune. Tendinţa pro-Putin din Europa a apărut după criza economică din 2008.
