Actualitate
Petiţia pentru autonomia Transilvaniei ajunge la preşedintele României. Mesajul autonomiştilor către Klaus Iohannis
Petiţia care a strâns peste 14.650 de semnături pentru autonomia Transilvaniei a fost trimisă, duminică, preşedintelui României Klaus Iohannis, în document cerându-se stabilirea capitalei regiunii la Cluj, unde să funcţioneze un Guvern regional “cu control politic si economic pe teritoriul Transilvaniei Autonomă”.
Iniţiatorul petiţiei, Fancsali Erno, un tânăr de 24 de ani, din Cluj, a reuşit să strângă 14.657 de semnături din ianuarie 2013. El a declarat că vrea autonomie pentru că în anul 1918, când s-a înfăptuit Unirea, "ardelenii au aşteptat ceva mai bun după monarhia austro-ungară, dar centralismul de la Budapesta era la fel ca cel de la Bucureşti".
El este de părere că “impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova si Oltenia pe nedrept”.
“Istoria şi tradiţia din Transilvania sunt complet diferite de fostul Regat. Regiunea noastră a fost întotdeauna partea Europei civilizate. Aici a fost declarată prima oară libertatea confesională în 1568 la Dieta din Turda. Transilvania a participat la tratatele de pace de la Westphalia în 1648. Transilvania a avut domnitori care au pus mare accent pe cultură si toleranţă. În secolele 17-19, Transilvania a avut o autonomie largă. La Unirea din Alba Iulia în 1918, Transilvania a fost regiunea cea mai dezvoltată din România Mare. Guvernele centrale ne-au degradat la colonie. Biserica Greco-Catolică, având credinciosi numai din Transilvania, era eliminată, bunurile erau confiscate”, se arată în petiţia care va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis.
Fancsali Erno este de părere că Transilvania s-ar putea “autosusţine”.
“După 1989, starea regiunii noastre nu s-a înbunătăţit. Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova si Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare. Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s-ar putea autosusţine. Avem păduri, ape minerale, un potenţial turistic foarte mare, oraşe medievale unice în România, sute de castele, cetăţi, o universitate care mulţumită multiculturalismului este în fruntea Universităţilor din ţară. Noi nu vrem nimic de la alţii, dar ce e al nostru nu lăsăm”, mai scrie în petiţie.
În martie 2014 această petiţie a fost depusă şi la Prefectura Cluj.
UDMR, proiecte de autonomia pentru Ţinutul Secuiesc
În septembrie 2014 UDMR finaliza un proiect de autonomie pe criterii etnice pentru aşa-numitul Ţinut Secuiesc. Potrivit HotNews.ro, era primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propunea o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu instituţii proprii pentru aşa numitul Ţinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat în stat.
Un lider considerat moderat, Kelemen Hunor şi-a radicalizat discursul după apropierea de FIDESZ -ul lui Viktor Orban.
Viktor Orban, între Putin şi Merkel
Presa centrală scria anul trecut că Viktor Orban, premierul ultra-naţionalist şi anti-european al Ungariei, este unul dintre aliaţii fideli ai lui Vladimir Putin. În UE este considerat de mulţi analişti un cal troian al liderului de la Kremlin în interiorul blocului european. Premierul ungar Viktor Orban, care agaseaza UE şi Washingtonul întreţinând relaţii strânse cu Vladimir Putin, l-a primit pe cancelarul german Angela Merkel la începutul lunii februarie şi în data de 17 februarie îl va primi pe preşedintele rus.
Ungaria ar încearca să destabilizeze România pentru a servi intereselor Rusiei
Ungaria a crescut brusc, începând cu luna iulie 2014, presiunile exercitate asupra României pentru acordarea autonomiei în zonele de interes ale Budapestei de pe teritorul românesc. Astfel, președintele Adunării Naționale maghiare, László Kövér, i-a îndemnat pe etnicii maghiari din statele învecinate Ungariei să depună mai mult efort pentru obținerea autonomiei, potrivit România Liberă.
Mai mult, László Kövér a precizat atunci că maghiarii din Transilvania au nevoie de o mai mare susținere din partea liderilor maghiari din regiune și chiar din partea politicienilor Ungariei și a dat câteva exemple de teritorii în etnicii au reușit să-și obțină autonomia, cel mai elocvent fiind Catalonia.
Trei luni mai târziu, tot Catalonia a fost menționat și de premierul Semjén Zsolt ca un excelent exemplu pentru etnicii maghiari din Transilvania, adăugând că ”fiecare națiune ar trebui să-și elaboreze propriul concept de autonomie, iar în cazul maghiarilor acesta ar trebui să servească intereselor Ungariei, fapt pentru care Guvernul de la Budapesta va susține aceste concepte propuse de fiecare națiune pentru acordarea autonomiei maghiarilor”. În acest sens, premierul Semjén Zsolt a menționat etnicii maghiari din Vojvodina (Serbia) și pe cei din Ardeal și a subliniat că aceștia ar trebui să lupte pentru autonomie, iar Budapesta îi va susține.
Ideea dobândirii autonomiei de către etnicii maghiari în România datează încă din anul 1993. Însă abia din 2010 această idee a prins contur, iar în ultimii doi ani a dat naștere unui conflict care continuă să escaladeze al nivel diplomatic între România și Ungaria.
Potrivit Centrului Strategic Euro-Asiatc de Informații – CESI serviciile speciale din Rusia colaborează în prezent cu lideri ai maghiarilor din România și profită de particularitățile și relațiile tensionate bazate pe etnie în unele zone ale țării, încearcă să provoace probleme chiar pe teritoriul românesc.
În schimb, România arătat în ultimii ani o poziție tot mai fermă de susținere a Republicii Moldova pe drumul spre Europa, iar asta nu a făcut decât să deranjeze Moscova. Mai mult, România și-a făcut clară poziția în legătură cu situația din Ucraina și a cerut în repetate rânduri Rusiei să renunțe la intervențiile sale, iar în paralel a cerut impunerea de noi sancțiuni din partea statelor occidentale la adresa Rusiei.
De altfel, arată CESI, serviciile rusești au avut în mod tradițional legături strânse cu politicienii maghiari, un exemplu fiind cel al liderului Jobbik (partid de extremă dreapta), Béla Kovács, pentru care procurorii maghiari au cerut ridicarea imunității de către Parlamentul European, fiind acuzat că este spion rus.
Prin declanșarea unor valuri de revendicări și manifestații pentru autonomia maghiarilor din România, Kremlinul va reuși practic să distragă atenția autorităților române de la problematica externă din Republica Moldova și Ucraina, la problemele interne și asupra instigărilor venite din partea Budapestei. Iar acest ultim aspect va servi și mai mult Rusiei și strategiei sale de a slăbi Uniunea Europeană prin crearea de noi teritorii autonome și implicit fărâmițarea acestor regiuni în noi state.
