Actualitate
Peste 6.000 de aparate de tip slot-machine din toată ţara au fost puse sub sechestru
Toţi şefii Loteriei Române din 2004-2015, angajaţi şi foşti angajaţi din Ministerul Finanţelor vor fi audiaţi în dosarul privind desfăşurarea fără licenţă a jocurilor de noroc de tip slot-machine, peste 6.200 de aparate fiind puse sub sechestru, într-un depozit, potrivit unor surse judiciare.
Ancheta în care Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi trei persoane juridice sunt urmărite penal pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc este la început, procurorii urmând să audieze toţi foştii şefi ai CNLR din 2004 şi până în prezent, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare, care citează documente ale anchetatorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.
Potrivit surselor citate, joi a fost audiat directorul Direcţiei Juridice din CNLR. Sursele citate nu au oferit detalii despre declaraţia dată de acesta, dar au menţionat că în continuare vor fi audiaţi actuali şi foşti angajaţi din direcţiile CNLR, precum şi foşti şi actuali funcţionari din Ministerul de Finanţe.
Din documentele anchetatorilor rezultă că derularea frauduloasă a jocurilor de tip slot-machine a fost posibilă pentru că structurile de specialitate de la nivelul CNLR şi Ministerului de Finanţe nu au oprit fenomenul, deşi existau direcţii de specialitate care să verifice corecta licenţiere şi autorizare a activităţii jocurilor de noroc de tip slot-machine, au precizat sursele citate.
Anchetatorii au pus sub sechestru, până în prezent, 6.263 de aparate de tip slot-machine ale CNLR, acestea fiind adunate din toată ţara şi duse într-un depozit.
Sursele citate au precizat că, dacă ar fi fost lăsate în funcţiune, aceste aparate ar fi produs bani ce intrau în conturile puse sub sechestru de către anchetatori ale persoanelor juridice cercetate.
Contractul Loteriei cu cele trei firme care au dat aparatele slot-machine, clasificat iniţial ca "secret de serviciu", a adus, în cinci ani de activitate ilegală, beneficii de aproape 600 de milioane de lei, din care comisionul CNLR era mult mai mic decât cotele societăţilor, potrivit surselor judiciare.
"Contractul de Credit - Furnizor încheiat între Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi ..., ..., ... pentru Implementarea Programului Videoloterie în România" a fost semnat în 1 septembrie 2003, pentru zece ani şi avea drept scop implementarea unui program de video-loterie "la cheie". Ulterior, contractul a fost modificat şi prelungit până în decembrie 2014.
Dosarul în care CNLR este urmărită penal a fost deschis în 3 august 2010, când ofiţeri de poliţie de la Direcţia de Investigare a Fraudelor din Poliţia Română s-au sesizat din oficiu. Cazul a fost înregistrat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, de unde a fost preluat, în 13 ianuarie 2015, de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. La momentul preluării cazului, în dosar era începută, din 10 octombrie 2014, urmărirea penală in rem, pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc, iar în 6 martie s-au extins cercetările şi pentru fapta de evaziune fiscală.
În 26 martie au fost puse sub învinuire CNLR şi trei persoane juridice, firme cu care CNLR a încheiat contractul păgubos. Celor trei persoane juridice nu le-au fost aduse deocamdată la cunoştinţă acuzaţiile, motiv pentru care numele lor nu poate fi făcut public, au precizat sursele citate.
Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a anunţat, în 8 aprilie, că Loteria Română este urmărită penal pentru desfăşurarea fără licenţă de activităţi în domeniul jocurilor de noroc de tip slot-machine, în perioada 2006-2014, în acest dosar prejudiciul fiind de peste 463 de milioane de lei, respectiv aproximativ 100 de milioane de euro.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2006-2014, Loteria Română a desfăşurat, fără a avea licenţa şi autorizaţiile necesare, activităţi de tip slot-machine cu un număr total de 6.263 de aparate puse la dispoziţie de către alte persoane juridice.
De asemenea, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul SC Lotrom SRL, care în perioada 2006-2014 a pus la dispoziţia Loteriei Române aparate pentru activităţi de jocuri de noroc tip slot-machine cu care au fost desfăşurate activităţi de jocuri de noroc neautorizate şi nelicenţiate.
Jurnaliştii de la Rise Project scriu că în acest dosar mai sunt urmărite penal, pe lângă Loteria Română şi compania Lotrom, alte două companii private cu acţionariat grecesc: Intracom şi Intralot.
Compania Naţională Loteria Română este lider pe această piaţă, cu peste 1.109 de spaţii în care sunt amplasate aparate electronice slot-machine.