Actualitate

Scandalul plăcuţelor continuă. Viceprimarul Clujului şi mai multe personalităţi dau în judecată Primăria şi cer plăcuţe multilingve

Grupul de iniţiativă civică Musai-Muszáj a adunat 250 de semnături din partea unor persoanalităţi din Cluj care cer indicatoare multilingve. Primarul Emil Boc crede că inițiativa are legătură cu apropiata campanie electorală.

Primăria Cluj-Napoca a câştigat la Curtea de Apel Cluj la începutul anului 2015, iar plăcuţele bilingve nu trebuie montate în Cluj-Napoca. În 2014 autorităţile locale au pierdut procesul cu fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe care a cerut montarea de plăcuţe bilingve.

Grupul de iniţiativă civică Musai-Muszáj a adunat 250 de semnături din partea unor persoanalităţi din Cluj în cadrul campaniei „Primăvara celor 1000 de procese” în care Primăria Cluj-Napoca va fi dată în judecată din cauza indicatoarelor multilingve.

Printre persoanele care s-au alăturat campaniei se numără viceprimarul Anna Horváth, președintele interimar al Consiliului Județean,  Vákár István, alături de consilierii locali Csoma Botond, Geréd Imre și Oláh Emese, Soós Anna, prorectorul UBB, Tonk Márton, decanul Universității Sapientia, Lucian Nastasă, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat Transilvania, Szép Gyula, directorul Operei Maghiare Cluj, Visky András, directorul artistic al Teatrul Național Maghiar Cluj-Napoca și Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare Cluj.

Viceprimarul Anna Horváth a reamintit faptul că la începutul anului 2011 au adunat 13500 semnături pentru a susține decizia consiliului. „Din păcate domnul primar nu a amplasat-o pe ordinea de zi. El a declarat faptul că de inițiativa Musai-Muszáj s-a bucurat, deoarece ei au reușit să-și dea glas părerii lor într-un mod mai simpatic decât cel al politicienilor, luptând astfel pentru unificarea părerii maghiarilor și extindere cât mai mare a suportului venit din partea comunității române”, se arată într-un comunicat emis de Grupul Musai-Muszáj.

Primarul Emil Boc crede că acţiunea are legătură cu apropiata campanie electorală. „Instanţa a dat câştig de cauză Primăriei şi eu sunt obligat să respect legea. Cred că am dat în zece ani semnalul că suntem într-un oraş normal, în care românii, maghiarii şi germanii trăiesc împreună, în care ne definim unii pe alţii. Acest demers are legătură mai degrabă cu apropiata campanie electorală decât cu un demers care să aibă acoperire în realitate, pentru că în Consiliul Local s-a aprobat concursul de soluţii pentru intrările în oraş în cinci limbi, română, engleză, maghiară, franceză şi germană. Acest demers îl pun mai mult pe seama unor pregătiri de campanie electorală pentru că, repet, vom avea plăcuţe conform concursului de soluţii”, a declarat Emil Boc la un post de radio local.

Primăria Cluj-Napoca a câştigat la Curtea de Apel Cluj la începutul anului 2015, iar plăcuţele bilingve nu trebuie montate în Cluj-Napoca.  Primăria Cluj-Napoca era obligată să monteze plăcuțe bilingve la intrările în oraș, după ce instanța a dat în luna iulie a anului 2014 câștig de cauză Fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe care a cerut acest lucru.

Grupul de inițiativă civilă Musai-Muszáj a luat naștere drept urmare a sentinței Curții de Apel, iar în cele aproape patru luni de existență a organizat flashmoburi, dezbateri publice, a înregistrat cererile cetățenilor referitor la amplasarea indicatoarelor, și de asemenea a adunat reclamanți pentru susținerea procesului intentat de Asociației Minority Rights, înregistrată acum în România.