Actualitate

EXCLUSIVITATE Soluție „din joben”! Consiliul Județean renunță la rampa de la Feleacu și vrea să ducă gunoiul la Săvădisla!

Consiliul Județean a propus înființarea unei rampe temporare de gunoi nu la Feleacu, ci la Săvădisla. Varianta are mai mulți opozanți decât adepți, singurii care o îmbrățișează fiind funcționarii din CJ și prefectul. Soluția „de urgență” a Consiliului Județean ridică mai multe probleme: De ce acum? De ce trebuie o firmă nouă, mai ales una care abia acum se autorizează? De ce s-ar opune Boc, știut fiind că municipiul ar fi cel mai afectat de o criză a gunoaielor?

Consiliul Judeţean a renunţat la ideea construirii unei rampe temporare de depozitare a gunoaielor pe terenul viitorului Centru de Deşeuri, după ce a primit o adresă de la Ministerul Fondurilor Europene în care se preciza că perceperea redevenţei de către comuna Feleacu este ilegală.

Mai mult, membrii echipei de implementare a proiectului Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) au venit cu o soluţie alternativă pentru depozitarea deşeurilor în comuna Săvădisla, şi nu la Alba Iulia Sau Satu Mare, însă, potrivit funcționarilor din Consiliul Judeţean, primarul municipiului Emil Boc s-ar opune categoric acestei idei şi ar insista pentru amenajarea unei rampe temporare de depozitare pe terenul viitorului Centru de Deşeuri. Pe de altă parte, prefectul Gheorghe Vuşcan este pregătit în orice moment să declare stare de urgenţă în judeţul Cluj.

Amenințarea Ministerului Fondurilor Europene: prejudiciul e și al primăriilor

Consiliul Judeţean Cluj a primit o adresă de la Ministerul Fondurilor Europene în legătură cu redevenţa care ar urma să fie plătită comunei Feleacu pentru ca aceasta să-şi dea acordul pentru amenajarea unei rampe de stocare temporară pe viitorul teren unde va fi construit Centrul de Deşeuri, în care se precizează faptul că “în structura redevenţei asociate contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a CMID nu poate fi inclusă o cotă care să devină venit la bugetul local al unităţii administrativ teritoriale, cotă care nu este strict legată de o activitate de gestionare a deşeurilor”.

“Faptul că soluţionarea acestei probleme se răsfrânge negativ asupra proiecţiei financiare care a stat la baza stabilirii şi acordării grantului din bani publici, ne obligă să vă atragem atenţia că orice încălcare a acestor condiţionalităţi, pe care fiecare unitate administrativ teritorială (UAT) membre în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco Metropolitan Cluj şi le-a asumat când a luat decizia pentru participarea la proiectul judeţean poate conduce la neatingerea indicatorilor de performanţă ai proiectului şi mai departe poate atrage sancţiuni statului român. În acest caz, prejudiciul financiar nu se va răsfrânge doar asupra Consiliului Judeţean şi ci asupra UAT-urilor care au contribuit la neatingerea indicatorilor, aceştia fiind solidari cu solicitantul finanţării POS Mediu, CJ Cluj”, se arată în adresa respectivă, semnată de Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene.

Nica a mai transmis Consiliului Judeţean să depună “demersurile ca toate părţile să se implice în mod activ în soluţionarea problemei finalizării proiectului în termenii agreaţi, precum şi în operaţionalizarea unor soluţii temporare de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Cluj fără a aduce atingere condiţionalităţilor care au stat la baza acordării finanţării”.

Ministrul zice ba, Boc zice da

Ca urmare a acestei adrese, Consiliul Județean nu mai poate amenaja o rampă temporară pentru depozitarea gunoiului. În plus, o prevedere a acordului de înființare a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco Metropolitan interzice orice act juridic, inclusiv un act de gestiune, prin care să se construiască, fie și provizoriu, o rampă de deșeuri pe terenul alocat viitorului Centru de Management Integrat al Deșeurilor.

Astfel, chiar și în cazul unui acord al comunei Feleacu (care nu și-a dat acceptul), adresa Ministerului Fondurilor Europene și prevederile acordului de aderare la ADI Eco Metropolitan interzic construirea rampei provizorii la Feleac.

“Ne este interzis să încheiem orice act juridic, inclusiv un act de gestiune, ce ar presupune construirea unei rampe provizorii având ca obiect terenul pe care se va construi CMID. Este interzisă încheierea pe durata acordului a oricărui alt act juridic având ca obiect aceste terenuri. Noi nu putem construi acea rampă, nici RAADPP nu poate, cu toate că s-a decis în plenul Consiliului Judeţean ca RAADPP să construiască acea rampă temporară. Hotărârea aceea nu a produs şi nici nu va produce niciun efect. Şi chiar dacă s-ar fi putut construi acea rampă temporară, trebuia organizată o licitaţie. L-am întrebat pe primarul din Feleacu (Nicolae Balea, PNL - n.r.), dacă Avram (Mircea Avram, director RAADPP Cluj - n.r.) a prezentat vreun tarif de depozitare, de neutralizare. Trebuia făcută şi aici o licitaţie. Vorbim de 200.000 de tone de deşeuri, Avram nu are tarife, nu are nimic... Ce vom face cu toate gunoaiele de acolo? Să nu mai vorbim că romii (de la Pata Rât, care trăiesc din căutarea materialelor reciclabile în gunoaie; se estimează că ar fi în jur de 2.000 de persoane - n.r.) vor distruge Centrul de Deşeuri. Va fi dezastru”, afirmă Mariana Raţiu, care conduce echipa de implementare a proiectului Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj, proiect pus pe butuci după ce la Centrul de Management al Deșeurilor au fost făcute lucrări necorespunzătoare, fără să se respecte proiectul tehnic, și au fost descoperite riscuri grave pentru mediu și sănătatea publică prin scurgerea levigatului (lichidul produs în urma depozitării fracției umede a deșeurilor) în pânza freatică.

Boc face presiuni pentru rampa temporară de la Feleacu

Mariana Rațiu a declarat ieri că, în ciuda adresei de la Ministerul Fondurilor Europene, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, susţine că obligaţia construirii unei rampe temporare aparţine exclusiv Consiliului Judeţean şi insistă ca aceasta să fie pe terenul viitorului Centru de Deşeuri.

“Nu s-a dorit (cine nu a dorit? - n.r.) să se ia nicio măsură nici în ADI, pentru că asta însemna scoaterea Salprest din schemă. ADI Eco Metropolitan ştia că sunt probleme cu depozitarea, că nu e gata CMID-ul, acum nu pot să vină primăriile să spună că nu ştiau că nu e gata CMID. Nu se doreşte această schimbare, se vrea să se rămână la acelaşi sistem care aduce mulţi bani unora. Situaţia este gravă. Le-am transmis tuturor să încerce să îşi scoată din cap varianta cu Feleacu, cu cât acceptă mai repede cu atât mai bine. Trebuie să vină ministrul şi Uniunea Europeană să ne zică? Domnul Boc insistă să depozităm deşeurile la CMID, când am un document care îmi interzice să fac asta”, acuză Mariana Raţiu.

O soluție „din pălărie”: Săvădisla!

La o întâlnire care a avut loc duminică, la Primăria municipiului Cluj-Napoca, la care a participat şi primarul Emil Boc şi, prin telefon, prefectul Gheorghe Vuşcan, conducerea Consiliului Judeţean a prezentat o soluție alternativă la depozitarea gunoaielor la Alba Iulia sau Satu Mare, mult mai aproape de Cluj-Napoca şi anume Săvădisla.

„Acolo există o platformă betonată de 20 de hectare, cu rigole, cu cântar, unde se poate face o rampă de stocare temporară. S-a dat de către Primăria Săvădisla la Bechtel pentru organizarea de şantier. Între timp, a revenit în proprietatea publică a Primăriei Săvădisla. Duminică am făcut această propunere către prefect, care a agreat-o. Singurul care nu a fost de acord a fost Emil Boc. Eu cred că se vrea un blocaj. Când ştii că ai o bombă cu ceas. Dar asta ar fi însemnat Salprest «pa» şi nu s-a vrut, iar acum ei vin să urle că nu e gata CMID-ul”, susţine Raţiu.

Prefectul e pregătit să declare stare de urgenţă

Mariana Rațiu consideră că platforma de la Săvădisla ar putea fi folosită doar dacă și când va fi decretată stare de urgenţă în judeţ.

“Eu am impresia că în rezolvarea acestei chestiuni nu se poate merge decât pe o situaţie de urgenţă. Când decretezi stare de urgenţă nu mai ai nevoie de acord de mediu şi specifici direct şi locaţia. Nu se doreşte, am senzaţia unei incapacităţi politice fantastice. Când am propus Săvădisla, Boc ne-a făcut inconştienţi. Boc nu e de acord cu Săvădisla. Nu se iau decizii care sunt evident şi flagrant la limita legii decât sub presiune, se va ajunge într-un punct când lumea o să înnebunească şi gunoaiele vor fi cât casa, ne vor mânca ţânţarii şi şobolanii. Gândiţi-vă la o epidemie. Când se va ajunge în acel punct, prefectul va decreta stare de urgenţă şi se vor duce gunoaiele la Săvădisla”, a mai spus Raţiu.

Potrivit informațiilor obținute de reporterii Monitorul, presiunea va scădea zilele următoare, după ce Satu-Mare își va da acordul să primească gunoaiele Clujului.

Vicepreşedintele Consiliului Județean Vakar Istvan (UDMR) s-a deplasat luni la Satu Mare pentru a discuta cu consilierii judeţeni înainte de şedinţa de marţi a deliberativului, pentru a se asigura că proiectul de hotărâre prin care deşeurile Clujului ar urma să fie depozitate la Satu Mare va întruni numărul necesar de voturi.

“În principiu, proiectul lor va trece; eu am speranţe că va trece. Acum depinde şi de cantitate. Iniţial, vorbim de un termen de încercare de 3 luni în care Clujul va putea depozita deşeurile acolo, cu posibilitatea de prelungire pe maxim un an”, a spus Vakar.

Totuși, nici această variantă nu acoperă termenul fixat pentru finalizarea CMID, anul 2017!

Cum merge treaba

Conform legii, primăriile trebuie să sesizeze – prin comisiile lor locale de situații de urgenţă – că nu se ridică gunoiul, moment în care prefectul va decreta în câteva zile stare de urgenţă.

“Platforma de la Săvădisla e betonată, nu-ţi intră levigatul în pământ, avem rigole, nu alocăm bani de la buget. Se va da unui operator cu încredinţare directă, fără licitaţie. Se va ajunge aici de pe autostradă, nu distrugi drumurile, dar asta înseamnă voinţă politică. Nu se mai încearcă găsirea altor soluţii cât timp există soluţia Alba Iulia şi Satu Mare. Ne-ar relaxa o rampă, nu provizorie, ci până la finalizarea CMID. Săvădisla este acea opţiune. Sunt soluţii, dar nu se doreşte nimic, eu asta simt”, a mai spus Raţiu.

Soluția propusă ridică, însă, unele semne serioase de întrebare. De exemplu, de ce se vorbește despre „încredințare directă” către o firmă din Câmpia Turzii, despre care se știe că „urmează să se autorizeze”? De ce nu se folosește o metodă de selecție transparentă de oferte, la care să participe firme deja autorizate, cu experiența necesară și cu garanții de bună execuție? De ce Consiliul Județean a scos „din pălărie” soluția Săvădisla abia în momentul în care era evident că variantele încep să se epuizeze, iar costurile suplimentare vor fi aruncate tot în spatele contribuabililor?

În ciuda tuturor insistențelor reporterilor cotidianului Monitorul de Cluj, nici primarul muncipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, nici primarul comunei Săvădisla, Tamas Gebe Andrei, nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere.