Actualitate

Susţinere masivă pentru Tsipras în urma referendumului

Premierul grec Alexis Tsipras se bucură de o pupularitate în creştere în urma referendumului din Grecia. Ministrul grec al Apărării Panos Kammenos a anunţat luni că trei partide de opoziţie au semnat o declaraţie de susţinere a premierului Alexis Tsipras în vederea negocierii unui nou plan de salvare cu creditorii.

Astfel, cinci partide se reunesc, în total, în spatele premierului, care avea deja susţinerea formaţiunii sale, Syriza (extremă stânga), şi a Partidului Grecilor Independenţi (naţionalişti) care face parte din coaliţie.

În opinia lui Kammenos, această susţinere anunţă o „nouă eră” în politica greacă şi sporeşte şansele Atenei de a ajunge la un acord cu creditorii săi europeni şi internaţionali.

Tsipras a convocat o reuniune a liderilor partidelor luni, la o zi după ce grecii au respins prin referendum propuneri anterioare ale creditorilor, şi la doar câteva ore după demisia ministrului grec de Finanţe Yanis Varoufakis.

Discuţii cu principalii lideri ai lumii

Premierul Tsipras a discutat luni la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, cu o zi înainte de summitul de urgenţă al liderilor din zona euro. Negocierile dintre Atena şi creditorii săi au fost suspendate în timpul campaniei dinainte de referendum.

De asemenea, Tsipras a discutat şi cu Vladimir Putin despre rezultatul referendumului de duminică din Grecia şi despre „o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul. În convorbirea cu Tsipras, Putin şi-a „exprimat susţinerea faţă de poporul grec în vederea depăşirii dificultăţilor cu care se confruntă ţara”, potrivit preşedinţiei ruse. Şeful celei de a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia, VTB, a declarat în weekend că Rusia ar putea fi interesată să achiziţioneze active greceşti, în cazul în care acestea ar urma să fie privatizate.

Andrei Kostin a precizat că Moscova ar putea să fie interesată de porturi, aeroporturi, căi ferate sau companii din sectorul energetic.

Pe de altă parte, Tsipras a discutat luni, la telefon, cu preşedintele Băncii centrale Europene (BCE) Mario Draghi, potrivit unor surse guvernamentale elene citat de ziarul francez Le Figaro.

Totodată, şeful statului grec, Prokopis Pavlopoulos a discutat la telefon, luni înainte de prânz, cu preşedintele François Hollande.

Aceste discuţii au avut loc în timpul unei pauze a reuniunii liderilor tuturor partidelor greceşti, convocaţi de către Alexis Tsipras, sub egida preşedintelui Pavlopoulos.

Tsipras a discutat deja la telefon cu Hollande, duminică seara, după anunţarea victoriei taberei „nu” în referendumul prin care grecii au respins un plan european de salvare a ţării.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat luni, anterior, că este necesar ca Europa să se pregătească să ofere un ajutor umanitar Greciei. Gabriel, care este totodată ministrul german al Economiei, a declarat că există riscul ca Grecia să se confrunte cu o penurie de bunuri esenţiale, ca de exemplu medicamente. „Poporul are nevoie de ajutor, acolo (în Grecia), iar noi nu ar trebui să îl respingem doar pentru că suntem nemulţumiţi de rezultatului referendumului” de duminică, a declarat vicecancelarul la Berlin.

Şi preşedintele României a avut o reacţie în urma referendumului din Grecia. „Deşi Grecia a votat NU la referendumul de ieri, sper că înţelepciunea politică şi economică va prima în cele din urmă şi se vor găsi soluţii care să însemne DA pentru viitorul european al Greciei. Este foarte important pentru toate statele Uniunii Europene să se caute în continuare căi pentru a ieşi din criză”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj postat luni pe Facebook.

Grecii au respins măsurile de austeritate

Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61,28% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,72% pronunţându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parţiale. Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 94,73 la sută din voturi, 61,28% dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,72% s-au pronunţat în favoarea acestora. Prezenţa la urne a fost de 62,51%.