Actualitate

Ce trebuie să facă Grecia în schimbul ajutorului internaţional

La capătul a 17 ore de negocieri cu liderii zonei euro, negociatorii eleni au acceptat o listă de măsuri mai stricte decât cele respinse de greci prin referendum, precum reforma pensiilor şi a legislaţiei muncii, majorarea TVA şi privatizări, în schimbul unei finanţări de 86 de miliarde euro.

Acordul politic trebuie să fie aprobat de Parlamentul elen, precum şi de alte parlamente europene, înainte de a fi luată o decizie oficială pentru al treilea program de asistenţă financiară, relatează MarketWatch.

Liderii zonei euro au spus că Grecia va primi până la 86 de miliarde de euro, pe parcursul a trei ani, cu condiţia ca Tsipras să respecte un calendar strict de măsuri.

Până pe 15 iulie autorităţile elene trebuie să simplifice sistemul TVA şi să extindă baza de aplicare a taxei, pentru creşterea veniturilor; implementarea de măsuri pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii, în cadrul unui program mai larg de reforme în domeniul pensiilor, iar oficialii de la Atena trebuie să asigure independenţa totală a institutului de statistică ELSTAT.

Până pe 22 iulie trebuie adoptat Codul de Procedură Civilă, care conţine reforme majore pentru sistemul judiciar, menite să accelereze semnificativ procesele şi să reducă cheltuielile şi implementarea Directivei UE referitoare la redresarea şi închiderea băncilor, cu sprijinul Comisiei Europene. În plus, măsurile de reformă „trebuie întărite serios pentru a ţine seama de înrăutăţirea situaţiei economice şi fiscale a ţării în ultimul an”, se arată în comunicatul liderilor zonei euro.

În acest scop, autorităţile din Grecia trebuie să adopte măsuri ambiţioase de reformă în domeniul pensiilor; să adopte reforme ambiţioase de piaţă, înclusiv în privinţa comerţului în zilele de duminică, programul de lucru în comerţ, dreptul de proprietate asupra farmaciilor şi reforme pentru brutării; să continue privatizarea operatorului reţelei de electricitate (ADMIE); să analizeze legislaţia muncii, inclusiv cea referitoare la organizarea grevelor, şi ulterior să alinieze prevederile legale cu practicile europene şi nu să revină la practicile anteriorare care nu sunt compatibile cu obiectivele promovării unei creşteri sustenabile şi să întărească sectorul financiar, în special prin eliminarea interferenţei politice.

Pe lângă măsurile mai sus menţionate autorităţile elene trebuie să intensifice eforturile pentru privatizarea companiilor de stat. Activele de stat valoroase vor fi transferate unui fond independent, iar fondurile obţinute din valorificarea acestora vor finanţa plata datoriilor. Valoarea totală a fondului va fi de circa 50 de miliarde de euro, din care 25 de miliarde de euro vor fi folosite pentru recapitalizarea băncilor, aproximativ 12,5 miliarde de euro pentru reducerea ponderii datoriilor în PIB, iar 12,5 miliarde de euro pentru investiţii în Grecia; să modernizeze sistemul administrativ pentru reducerea costurilor, iar instituţiile internaţionale creditoare vor avea dreptul să analizeze, la Atena, progresele înregistrate în aplicarea reformelor. Guvernul elen trebuie totodată să discute cu instituţiile creditoare noile texte legislative, înainte ca acestea să fie înaintate Parlamentului.

Acordul Eurogrupului

Eurogrupul a ajuns la un de acord atât asupra unei estimări a planului de ajutorare a Greciei - între 82 şi 86 de miliarde de euro -, cât şi să ceară Comisiei Europene (CE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să încerce să diminueze această anvelopă acţionând asupra fiscalităţii greceşti sau privatizărilor cerute Atenei.

În cadrul acestor viitoare negocieri, "este necesar ca propunerile greceşti de reforme să fie consolidate în mod considerabil, pentru a ţine seama de puternica deteriorare economică şi bugetară a ţării", se arată în document. Schematic, este vorba despre liberalizarea economiei, prin modificarea, de exemplu, a reglementărilor în vigoare în sectoarele energetic, al pensiilor, pieţei muncii, a celor care privesc munca duminica, perioadele de soldare, brutăriile sau comerţul cu lapte. Eurogrupul a adăugat patru exigenţe, şi anume accelerarea privatizării, reducerea costurilor administraţiei, facilitarea activităţii de supraveghere a instituţiilor internaţionale şi impunerea unui drept al instituţiilor de a vedea proiecte normative greceşti. În fine, este necesar ca Atena să revină asupra anumitor măsuri adoptate în urma victoriei electorale a Syriza (extremă stânga), la începutul lui 2015 (acest ultim punct nu a obţinut consensul Eurogrupului).

Eurogrupul cere Atenei să-şi abandoneze părţi din suveranitate, odată ce Greciei i se impune să prezinte instituţiilor anumite proiecte de lege înainte să fie trecute prin Parlament. "Este necesar ca Guvernul să consulte şi să obţină acordul instituţiilor asupra oricărui proiect de lege în anumite domenii importante (...) înainte să-l supună unei consultări publice sau Parlamentului", se arată în textul Eurogrupului.