Actualitate

Avem dovada. Procurorii au început urmărirea penală pentru furt, excavări ilegale şi lucrări fără autorizaţie la Centrul de Deşeuri

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au început urmărirea penală pentru lucrări fără autorizaţie, excavări ilegale şi furt de pământ la obiectivul Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) în judeţul Cluj. În acest sens, poliţiştii clujeni au trimis la începutul lunii iulie două adrese către Consiliul Judeţean Cluj prin care au cerut să li se pună la dispoziţie mai multe documente referitoare la autorizaţiile de construcţie emise în favoarea firmei Atzwanger şi o listă cu sancţiunile aplicate constructorilor obiectivului CMID.

Unitatea de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri ştia din 2012 despre nereguli şi posibile ilegalităţi. De ce nu s-au luat măsuri?

Managerul de proiect Mariana Raţiu a avut cunoştinţă, ani buni, că lucrările executate la proiectul CMID nu erau de calitate, dar cu toate acestea a tăcut şi nu a spus nimic. Dacă nu se întâmpla povestea cu Horea Uioreanu ar fi continuat şi la Centrul de deşeuri să cheltuie banii publici pe lucrări neconforme?

Monitorul de Cluj a scris în nenumărate rânduri că reprezentanţii firmei Tahal (firmă care asigura asistenţa tehnică a lucrărilor) au sesizat încă din primele rapoarte emise în luna mai 2012 probleme în derularea contractului.

De exemplu, Tahal a sesizat în iulie 2013 că antreprenorul (n.red. Napoca SA) a executat în şantier „lucrări neautorizate şi neanunţate”, dar Consiliul Judeţean nu a luat nicio măsură.

După luni de tăcere suspectă, Raţiu acuza firma Napoca

Este suspect faptul că după ce luni de zile niciunul dintre funcţionarii cu responsabilităţi în implementarea şi supravegherea investiţiei de la CMID nu a vorbit nimic despre neregulile în executarea lucrărilor de către Napoca SA, brusc doi dintre membrii echipei de implementare, Mariana Raţiu şi Claudiu Salanţă, şi vicepreşedintele CJ Ioan Oleleu (Horea Uioreanu era deja arestat) vorbesc în aceeaşi zi despre existenţa unor nereguli. Acest lucru ridică bănuieli rezonabile că cei trei ar fi încercat să acopere neglijenţe grave în îndeplinirea obligaţiilor faţă de proiect.

Anul trecut, după luni de tăcere suspectă, Mariana Raţiu a acuzat firma Napoca de excavări ilegale care ar pune în pericol stabilitatea întregii construcţii. Consiliul Judeţean Cluj a fost notificat încă de la începutul anului 2014 că firma Napoca SA excavează “în mod necorespunzător şi ilegal în afara amplasamentului care afectează stabilitatea taluzului vestic” şi a cerut stoparea lucrărilor.

Tot anul trecut, arhitectul judeţului Cluj Claudiu Salanţă a declarat că în urma unui control la aeroport există “bănuială rezonabilă” că pământul excavat de la Centrul de Deşeuri ar fi fost folosit la construirea noii piste. La rândul său, Ioan Oleleu, vicepreşedintele CJ Cluj la acea dată, a explicat că, de fapt, pământul excavat ar fi fost folosit de SC Napoca Construcţii la construirea platformei de îmbarcare aeronave Apron 4, nu la pista aeroportului.

Poliţiştii ridică documente de la CJ Cluj

Poliţiştii au trimis două adrese la începutul lunii iulie Consiliului Judeţean Cluj prin care au cerut mai multe documente în vederea soluţionării unui dosar penal cu privire la lucrările la CMID.

O adresă a fost trimisă către Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul CJ Cluj.

“În vederea soluţionării dosarului penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt şi executarea de lucrări fără autorizaţie de construire ori cu nerespectarea acesteia, în baza ordonanţei emise de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, vă solicităm să ne puneţi la dispoziţie cât mai urgent, în copie, listingul cu privire la sancţiunile contravenţionale aplicate antreprenorilor/subantreprenorilor lucrărilor de execuţie la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor în anul 2014”, se arată în documentul citat.

Monitorul de Cluj a solicitat Consiliului Judeţean în data de 19 mai 2015 exact aceleaşi documente care au fost solicitate şi de procurori şi anume lista cu sancţiunile contravenţionale aplicate de către Direcţia de Urbanism în ultimii patru ani şi cine a fost sancţionat defalcat pe persoane fizice/persoane juridice/firme/instituţii publice, dar nu a primit un răspuns satisfăcător. Consiliul Judeţean a trimis un răspuns sec cu numărul total de contravenţii aplicate (46), repartizat pe persoane fizice (26), pe persoane juridice (17) şi pe instituţii publice (3) fără numele persoanelor sau denumirea instituţiilor/firmelor, sub pretextul confidenţialităţii.

Printr-o altă adresă, de data aceasta către Consiliul Judeţean Cluj, poliţiştii au cerut să li se pună la dispoziţie “cât mai urgent, în copie, întregul set de solicitări pentru eliberarea de autorizaţii, respectiv autorizaţii emise pentru executarea de lucrări la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor în favoarea antreprenorului lucrării, asocierea Atzwanger SPA, SC Confort SA Timişoara, SC Ladurner Impianti SRL şi SC Vel Service SA şi în favoarea subantreprenorilor acestor lucrări”.

Parchetul confirmă urmărirea penală la CMID

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au confirmat pentru Monitorul de Cluj faptul că au început urmărirea penală pentru lucrările derulate la CMID şi au extins-o şi pentru furt, fără însă a menţiona dacă cercetările se derulează faţă de o anumită persoană sau firmă.

“Dosarul este în curs de cercetare întrucât prin ordonanţa din data de 20 mai 2014 s-a dispus începerea urmării penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de executare de lucrări fără autorizaţie de construire ori cu nerespectarea acesteia, constând în aceea că în perioada 18 noiembrie 2013 – 7 martie 2014 s-a efectuat lucrări neautorizate de excavare în afara perimetrului Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, respectiv pe un teren situat pe raza administrativ teritorială a municipiului Cluj-Napoca şi aflat în administrarea Consiliului Judeţean Cluj. De asemenea, prin ordonanţa din data de 25 septembrie 2014 s-a dispus extinderea urmării penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt constând în aceea că pământul excavat de pe suprafaţa de 7641 mp a versantului sudic al Centrului de Management Integrat al Deşeurilor în cantitate de 27807 metri cubi a fost sustras şi transportat fără drept”, a declarat Laura Adina Crişan, purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Întrebări la care cineva trebuie să răspundă:

Dacă lucrările s-au făcut pe un teren în administrarea CJ, cine trebuia să observe şi să reclame “furtul de pământ”, reprezentanţii CJ sau un terţ?

Dacă beneficiarul, Consiliul Judeţean, a observat depăşirea limitelor autorizaţiei de construire, cine trebuia să facă plângerea penală, nu funcţionarii instituţiei?

Existenţa unui diriginte de şantier (Inginerul, societatea Tahal) exonerează absolut beneficiarul de supravegherea în ansamblu a proiectului?

Dacă lucrările fără autorizaţie au avut loc în afara şantierului CMID (totuşi, pe un teren aflat în administrarea CJ) ce obligaţie avea Inginerul să supravegheze şi să reclame? Utilajele firmei Napoca SA au /ar fi executat lucrări în afara perimetrului şantierului le scoteau sau nu de sub “răspunderea” Inginerului?

Dacă funcţionarii CJ au observat ilegalităţi pe/în vecinătatea şantierului CMID, au cerut oficial Inginerului (firma Tahal) să investigheze şi să raporteze/reclame acest lucru? Când? Ce a răspuns Tahal?

Când au procedat corect funcţionarii CJ, atunci când au amendat aceeaşi firmă pentru lucrări fără autorizaţie la Aeroport (societatea Napoca SA pentru executarea platformei APRON 4) sau când nu au făcut plângere penală aceleiaşi societăţi pentru depăşirea limitelor autorizaţiei la CMID, respectiv pentru “furt de pământ” invocând lipsa unei sesizări a Inginerului (Tahal)?

Ca regulă de bun simţ, nu ar fi normal ca un administrator să se preocupe de bunul aflat în administrare depunând toate diligenţele pentru a cunoaşte situaţia bunului, pentru a împiedica diminuarea valorii/distrugerea/deprecierea bunului respectiv?

Ca beneficiar al investiţiei, nu avea CJ mai multe drepturi şi obligaţii decât Inginerul (Tahal) pentru a se asigura că investiţia/lucrările decurg conform specificaţiilor?

Dacă societatea Tahal era legată juridic de respectarea unui contract cu CJ, în numele căruia supraveghea desfăşurarea lucrărilor, iar subcontractorii (Napoca SA, Napocamin şi Panpetrol SRL) aveau o relaţie contractuală cu asocierea aflată în contract cu beneficiarul Consiliul Judeţean, unde se poziţionează reprezentanţii beneficiarului în raport cu aceste societăţi? Mai ales managerul proiectului, funcţionar al Consiliului Judeţean, Mariana Raţiu?

Există în documentele/corespondenţa dintre CJ şi Tahal referiri la depăşirea limitelor şantierului? Ce decizii au luat reprezentanţii CJ?