Actualitate

Le-a ajuns cuţitul la os. Mai multe comune, invadate de şobolani. Primarii revoltaţi au trecut la ameninţări. “Suntem femeia lor de serviciu? Aruncăm gunoaiele în faţa CJ Cluj”

Zeci de primari au pus la zid conducerea Consiliului Judeţean Cluj şi au trecut la ameninţări după ce, spun ei, instituţia s-a dovedit incapabilă să găsească o soluţie la problema depozitării gunoaielor. Primarii spun că unele comune au fost invadate de şobolani şi că din cauza costurilor mult prea mari pentru transportarea deşeurilor în alte judeţe primăriile riscă să intre în faliment. La unison, toţi primarii i-au cerut prefectului Gheorghe Vuşcan declararea stării de urgenţă.

Sala Europa a Casei de Cultură a Studenţilor a fost luată cu asalt marţi dimineaţă de zeci de primari care s-au reunit în şedinţă de Colegiul Prefectural, care avea pe ordinea de zi şi problema gunoaielor. Primarii acuză conducerea Consiliului Judeţean că nu amenajează o rampă de stocare temporară şi spun că au ajuns la capătul puterilor din cauză că nu mai pot susţine financiar costurile cu transportul deşeurilor în alte judeţe.

Şobolani în Baciu

Primarul comunei Baciu, Florin Mureşan, spune că maşinile pline de gunoi stau ascunse la marginea satului pentru că nu are unde depozita gunoaiele şi că recent comuna a fost invadată de şobolani.

“Am dus gunoaiele, ca şi Clujul, la Alba Iulia, am încercat la Aleşd, nu ne primesc, am încercat la Oradea, nu s-a putut, acum suntem în tratative cu Sighişoara sau la Târgu Mureş. La noi este o situaţie mai delicată şi mai disperată decât în alte comune pentru că cei care stau la curţi îşi mai pot ţine acolo partea de gunoaie, dar cei care stau în apartamente efectiv nu au ce să facă cu gunoaiele. Au dat şobolanii, a trebuit să deratizez, este foarte mult gunoi şi au atras aceste rozătoare. Mi frică să nu dea într-o epidemie pentru că este căldura foarte mare şi totul se scurge din tomberoane şi efectiv nu găsesc soluţii. Avem firmă de salubritate şi nu reuşim să depozităm gunoiul. O să încarc maşinile de gunoi şi o să le duc în faţă la Mediu şi la Consiliul Judeţean. Costurile nu le pot transfera cetăţenilor pentru că şi aşa sunt sume importante de recuperat de la cei care nu au reuşit să îşi plătească din datoriile către această firmă de salubritate. Dacă măresc preţurile efectiv nu o să mai plătească nimeni deşeurile menajere. Încerc, caut soluţii, dar îmi trebuie aici aproape trei maşini zilnic ori opt tone de gunoi să le duc la Oradea, vă imaginaţi cât costă. Dublu ne-a costat motorina decât plata deşeurilor menajere. Deşeurile le ţinem în maşini până găsim o variantă unde să le depozităm. Ducem maşinile la periferia satului pentru că Oradea nu ne primeşte, spune că municipiul Cluj-Napoca aduce mult prea mult gunoi”, a declarat Mureşan.

La Băişoara gunoaiele sunt aruncate în râuri

Nici în zona de munte a judeţului situaţia nu este roz. Primarul comunei Băişoara, Minodora Luca, spune că în zona turistică Muntele Băişorii există peste 700 de case de vacanţă, în weekend este plin de turişti, iar gunoaiele sunt aruncate direct în albia râurilor.

“Nu avem nicio soluţie şi sunt foarte dezamăgită pentru şedinţa de astăzi. Noi căutăm vinovaţi, să cercetăm, să facem, dar nu avem nicio idee. Consiliul Judeţean trebuie să se unească cu Prefectura şi Prefectura mai departe la Guvern. Este inadmisibil să ducem gunoiul la Sibiu. Să ştie toată ţara: 12.000 de lei trebuie să plătim lunar pentru a duce trei transporturi de gunoi. 100 de lei pe tona de gunoi e foarte scump. Cum pot să plătească oamenii din Muntele Băişorii care au pensie de 300 de lei 5.000 de lei pentru un transport de gunoi? Ce facem, îl aruncăm pe văi? Vine şi mă amendează Mediul, ce vină am eu ? Toţi dau vina unul pe altul. Trebuie să ne unim şi să facem rampă temporară de gunoi şi să ducem gunoiul aici în judeţ, nu să îl plimb pe la Sibiu spre ruşinea tuturor. Am învăţat oamenii să colecteze selectiv, acum ce le spun? Puneţi-vă gunoiul pe marginea văii? În loc să dau banii pentru şcoală şi drumuri dau banii pentru gunoaie. Pot susţine o lună, două, dar mai departe? Gunoaiele cetăţenilor nu au culoare politică”, a precizat Luca.

“Suntem femeia de serviciu a Consiliului Judeţean”?

Primarul comunei Mihai Viteazu, Ioan Zeng, i-a cerut prefectului să declare stare de urgenţă şi a ameninţat că nu va mai ţine legătura cu nicio instituţie publică dacă situaţia nu se va rezolva.

“Am făcut adresă către Prefectură în numele a şapte comune în zona Mihai Viteazu unde avem staţie de sortare. Acuma exportăm deşeurile la Sibiu. Preţul s-a mărit de 10 ori. De ce nu le ducem la Honolulu? Această situaţie nu se poate ţine mult timp. Nu se vrea găsirea unei soluţii, deci exportăm în continuare. De la această şedinţă plecăm nedumeriţi şi suntem hotărâţi să venim în faţa Consiliului Judeţean. Suntem într-o situaţie deplorabilă. Am avut o groapă semi autorizată unde am depus deşeuri şi cineva le-a dat foc, iar Garda de Mediu ne-a sancţionat imediat cu suma de 10.000 de lei. Dacă nu se gestionează la nivel de judeţ această problemă, dumneavoastră sunteţi conducătorul instituţiei, declaraţi stare de necesitate şi deschideţi orice rampă. Suntem femeia de serviciu a Consiliului Judeţean, ce suntem noi? Nu mai ţinem nicio legătură cu instituţiile”, a spus şi Zeng.

Primarul Apahidei, Grigore Fati, consideră că este inadmisibil ca lucrările la CMID au fost aprobate şi finanţate, deşi terenul nu este în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj.

“Ce rezolvăm cu situaţia de urgenţă? Facem hârtii şi facem ce? Avem rampe? Eu cred că trebuie să găsim soluţii. Prima dată trebuie început să se vadă cine sunt responsabilii pentru situaţia în care s-a ajuns. Acel preşedinte de CJ, de director de ADI se face vinovat. Dacă comuna Feleacu le-a zis că aveţi la dispoziţie atâtea zile să semnaţi un proces verbal şi nu l-au semnat, noi ce facem, investiţii? Ne spânzură DNA dacă facem investiţii pe domeniul privat. Cum s-a lucrat trei ani de zile în  acea zonă, pe acest teren care nu a aparţinut şi nu aparţine Consiliului Judeţean? De un an şi  jumătate nu se mai lucrează nimic, s-a devastat şi ce s-a construit. Ce vorbim acuma de perspective? Noi nu avem nicio perspectivă în momentul de faţă. Să facem un efort şi Consiliul Judeţean să cumpere de la Feleacu două hectare să ne dea voie sa se amenajeze acea rampă temporară. Dacă nu, mă duc să fac o groapă la mine în comună, depozitez acolo şi aştept să mă amendeze Mediul“, a declarat Fati.

Cine răspunde pentru dezastrul din comune?

Primarii comunelor Viişoara, Ioan Roman, şi Călăţele, Vasile Tripon, s-au arătat revoltaţi de închiderea rampelor temporare de gunoi şi cer redeschiderea lor până la finalizarea Centrului de Deşeuri.

„Noi în 2009 am primit avertisment că trebuie să închidem rampa de gunoi. Nu noi, comunele, suntem cei mai mari poluatori. Oraşele mari ne sfidează. Vom face din nou rampe la nivel local. Nimeni nu dă socoteală la nivel de judeţ de ce Clujul a ajuns aici”, a spus Roman.

La rândul lui, prefectul judeţului Cluj Gheorghe Vuşcan spune că instituţiile abilitate trebuie să-şi facă datoria şi să găsească vinovaţii.

“Ne sună primarii şi ne spun să declanşăm starea de urgenţă. Trebuie să găsim soluţii alternative, nu putem sta cărând deşeurile menajere spre râsul lumii pe la Odorhei, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Alba Iulia şi noi Clujul fruntea Ardealului, noi suntem în situaţia aceasta delicată. Vrem să ştim ce face Consiliul Judeţean. Vorbim de 12.000 de tone de gunoaie pe lună şi nu avem nicio perspectivă. Am înţeles că mai în secret Primăria Cluj-Napoca are în vedere amenajarea unei rampe temporare, de ce Consiliul Judeţean nu poate să facă la fel? Perspectivele sunt sumbre. Bomba asta ecologică va exploda în curând. Cetăţenii nu vor putea suporta aceste costuri, nici primăriile. Nu ştiu cine va plăti pentru prostiile astea. Şi acum putea fi deschisă groapa de gunoi de la Pata Rat dacă ieşirile se consemnau corect.  Ca la noi, la nimeni. Am făcut adrese către toate instituţiile statului să îi verifice pe cei care fac fărădelegi în ţara asta”, a spus Vuşcan.

“Chiar dacă ar fi gata CMID nu se poate depozita acolo pentru că nu este autorizat”

Grigore Crăciun, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, spune că singura soluţie rămâne transportarea gunoaielor în alte judeţe.

“Situaţia existenţă în judeţul Cluj este foarte gravă. Primăria Cluj a depus documentaţia pentru o rampă de stocare temporară, nu este secret, dar această rampă nu va rămâne aşa, ea va avea în autorizaţia de mediu scris clar că toate deşeurile trebuie eliminate. Cea mai mare problemă care există la nivelul judeţul Cluj este faptul să spunem că ar fi gata Centrul de Deşeuri, dar nu putem depozita acolo pentru că nu poate fi autorizat. În acest moment CMID nu are în proprietate terenul. Singura soluţie este ca toţi primarii să transporte deşeurile la o rampă autorizată din afara judeţului, urmând ca în cel mult o lună să avem o rampă de stocare temporară a Primăriei Cluj-Napoca care va acoperi municipiul pe următoarele 8-9 luni şi rampa de stocare temporară a firmei Salprest. Alte soluţii nu există. Vorbiţi cu Consiliul Judeţean să găsească două hectare care ar acoperi următorii trei ani. Terenul să fie proprietatea CJ Cluj, iar eu voi face procedurile de aşa manieră şi nu va dura mai mult de o lună, condiţia este să ne aducă actele, în două luni vă promit că vom avea rampă temporară”, a spus Crăciun.

Cum se apără Consiliul Judeţean

Vicepreşedintele CJ Cluj, Vakar Istvan, spune că soluţiile trebuie căutate în altă parte.

“Suntem în faţa unei căutări în neant, Consiliul Judeţean nu are în proprietare teren în apropierea rampei actuale de gunoi sau în aproprierea CMID-ului. Suntem aruncaţi într-un impas şi s-a pasat responsabilitatea pe Consiliul Judeţean să caute un teren. Poate era mai bine să se găsească o altă formulă şi să se declare necesitatea şi fără a mai căuta tot felul de portiţe. Este o chestie de voinţă comună. Nu poate fi acuzat Consiliul Judeţean că nu s-a implicat în găsirea unei soluţii. Situaţia este extrem de gravă, primarii din municipii şi comune sunt foarte supăraţi, revoltaţi că trebuie să ducă deşeurile la distanţe foarte mari. Instituţiile din judeţul Cluj trebuie să facă o rampă temporară pentru că orice variantă privată ne poate arunca în aceeaşi situaţie. Speranţa este ca undeva în 2-3 săptămâni să putem scoate contractul pentru finalizarea Centrului de Deşeuri la licitaţie, dar asta nu este o rezolvare pentru că licitaţia va mai dura”.

La finalul discuţiilor şi-a făcut apariţia şi primarul Emil Boc însoţit de Anna Horvath, care a precizat încă o dată că vina pentru această situaţie o poartă CJ Cluj.

“Fondul soluţii este în altă parte. Aşteptăm cu toţii finalizarea Centrului de Deşeuri. Atunci vor scădea şi preţurile. Până atunci, toţi primarii, începând cu mine, vor avea o problemă uriaşă. Acest Centru trebuia terminat încă din 2014. De doi ani suntem purtaţi de la Ana la Caiafa că se va termina în vara lui 2014, după aceea în toamna lui 2014, după aceea în 2015 ca să aflăm că s-ar putea să fie finalizat în 2019. Noi ne-am pus speranţa în Consiliul Judeţean şi ei ne transmit să ne căutăm soluţii. Acest gest de iresponsabilitate este de neconceput într-un judeţ care se respectă. Primarii au avut soluţii provizorii până se termină Centrul. Soluţia este foarte simplă, clară şi legală: finalizarea Centrului de Deşeuri cât mai repede cu putinţă. Consiliul Judeţean trebuie să pună la dispoziţia primarilor o soluţie clară şi alternativă. Dacă nu sunt în stare atunci noi vom ieşi din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară şi Primăria Cluj-Napoca poate găsi în şase luni de zile o soluţie pe următorii 20 de ani. Avem 4-5 soluţii alternative după 15 octombrie pe care sperăm să le putem concretiza. Până nu se termină Centrul vom avea costuri suplimentare”, a spus Boc.