Actualitate

Rolul orei de religie în şcoli: convertirea la ortodoxism-practicant

Patriarhul Bisercii Ortodoxe Române (BOR) Daniel recunoaște că scopul orei de religie este convertirea la ortodoxism-practicant, de aceea „ţinta finală a educației religios-morale trebuie să fie creșterea duhovnicească a copiilor și a tinerilor în iubirea față de Dumnezeu și de semeni, în special prin implicarea lor atât în viața liturgică a Bisericii”.

Finalitatea actului educațional la nivelul orei de Religie și al catehezei parohiale vizează modelarea copilului și a tânărului într-un om credincios, iubitor de Hristos și de Biserică, un om capabil de dialog și cooperare în familie și societate, consideră patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel.

„Prin urmare, educația creștină a copiilor și tinerilor nu trebuie limitată la transmiterea de informații intelectuale, ci va urmări, în special, formarea moral-spirituală a copiilor și a tinerilor, modelarea caracterului și a personalității lor în acord cu idealul Evangheliei iubirii lui Hristos și cu lumina vieții spirituale a Bisericii. Cu alte cuvinte, ținta finală a educației religios-morale trebuie să fie creșterea duhovnicească a copiilor și a tinerilor în iubirea față de Dumnezeu și de semeni, în special prin implicarea lor atât în viața liturgică a Bisericii, cât și în activitățile culturale și social-filantropice ale comunității parohiale”, afirmă întâistătătorul BOR, într-un mesaj transmis cu ocazia celui de al VIII-lea Congres Național „Hristos împărtășit copiilor”.

În opinia patriarhului, „acest demers presupune o cooperare mai intensă între profesorul de Religie și catehetul parohial, o implicare a ambilor factori educaționali în procesul de creștere spirituală a copiilor și tinerilor”, în acest sens impunându-se „și o regândire a rolului și vocației profesorului de Religie și a catehetului în actul educațional”.

„Cunoaşterea trebuie însoţită prin trăirea credinţei ca participare activă la Liturghie”

Întrucât învățământul din țara noastră se află într-o continuă stare de reformare și tranziție, trebuie accentuată nu doar latura pur informativă a procesului educațional, ci și dimensiunea formativă a elevului, este de părere patriarhul.

„De aceea, cunoașterea intelectuală despre Dumnezeu trebuie însoțită de cunoașterea lui Dumnezeu prin trăirea credinței ca participare activă la dumnezeiasca Liturghie și la celelalte slujbe ale Bisericii. Privarea copiilor și a tinerilor de experiența comunional-liturgică a Bisericii pe termen lung poate conduce la indiferența și înstrăinarea lor de experiența vie a Bisericii și de latura formativ-duhovnicească, cu grave consecințe pentru viața lor spirituală”, subliniază patriarhul Daniel, potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române.

Scandalul orei de religie în şcoli

Predarea religiei în şcoli a stârnit de mai multe ori controverse şi dispute în spaţiul public, în special în această vară. O majoritate de peste 90% a elevilor din şcolile publice de stat care au în oferta educaţională Religia a ales să se înscrie la această disciplină, în pofida perioadei foarte scurte de înscriere de aproape trei săptămâni. În judeţul Cluj, 63.817 elevi (91,5 la sută) s-au înscris pentru a participa la orele de religie. La nivelul întregii ţări au fost înregistrate 2.123.685 de cereri de înscriere, din totalul celor 2.366.086 de elevi eligibili să participe la ore. Religia este predată în şcoli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari.