Actualitate
Români cu blană. Merg în patru picioare, dar pe actele lor de identitate scrie „România” - GALERIE FOTO
Cel mai bun prieten al omului are oficial reprezentanți cu origini românești.
Pe lângă cele 358 de rase canine recunoscute la nivel mondial s-au alăturat și două rase reprezentante ale țării noastre.
Aceste rase nu s-au ivit de ieri, ci sunt de sute de ani prezente pe meleagurile noastre, s-au dezvoltat pe pământ românesc, iar acum au fost recunoscute internațional și ne reprezintă țara.
Fenomenul „animal de companie”
Când se gândesc la câini, majoritatea iubitorilor de patrupede au în minte rasele cunoscute și adorate în întreaga lume: Bichon, Labrador, Bulldog, Pug, Husky, Terrier, iar lista poate continua.
Cei mai mulți preferă aceste rase pentru că ar fi mai ușor de întreținut sau au auzit că se dresează cu ușurință, fie pentru că sun „adorabile” și oamenii nu pot rezista tentației de a-și achiziționa un astfel de animal de companie.
Mai sunt acei câini pe care mulți oameni îi asociază cu o anumită țară. Când spui Ciobănesc german, te gândești la Germania, când spui Pudel, ai în minte Franța, iar Chihuahua egal Mexic. Alte rase de câini reprezintă clase sociale; de pildă Corgi are privilegiul de a fi rasa preferată a Reginei Elisabeta a Marii Britanii, care are nu unul, ci patru astfel de câini „regali”, pe care îi adoră. Pudelul este reprezentantul vieții rafinate și luxoase pariziene, iar Ciobănescul german (German Shepherd) și-a conturat de-a lungul timpului imaginea câinelui polițist, agil şi cu un simț olfactiv de invidiat.
Câinii „românești”, recunoscuți internațional
Puţini știu că și România are omologate două rase de câini de pază, acestea fiind de altfel și singurele rase de animale domestice românești recunoscute la nivel internațional: Ciobănescul Românesc Mioritic și Ciobănescul Românesc Carpatin. Cele două rase canine au fost omologate definitiv internațional în luna iunie a acestui an, în urma Adunării Generale a Federației Internaționale Canine, de la Milano. O a treia rasă, Ciobănescul Românesc de Bucovina, are toate șansele să fie omologată și recunoscută definitiv în 2020, după care specialiștii se vor concentra pe omologarea celei de-a patra rase, Ciobănescul Românesc Corb.
Odată recunoscute internațional rasele, câinii pot lua parte la concursurile de aptitudini și frumusețe CACIB, și pot deveni chiar și campioni internaționali.
„Singurul câine care are șanse să scape când atacă ursul”
Rasele Ciobănesc Românesc Mioritic, respectiv Carpatin aduc în prim plan câini de talie mare, puternici, robuști, bine făcuți și impozanți. Au corpul masiv și viguros, fără însă să fie greoi. Potrivit specialiștilor în domeniu, Ciobănescul Românesc Mioritic este o rasă canină foarte veche, ce s-a păstrat de-a lungul timpului datorită păstorilor și este mult răspândită în zona Sibiului și Brașovului. Originile acestei rase sunt însă mai vechi, câini asemănători Ciobănescului Mioritic au însoțit triburile celtice în timpul migrației. De asemenea, câini cu astfel de caracteristici ca ale Ciobăneștilor Mioritici au fost aduși de tătari în nordul Mării Negre și în jurul Mării Caspice, de acolo răspândindu-se spre Moldova.
Astăzi Ciobănescul Românesc Mioritic este cunoscut în întreaga lume datorită curajului și aspectului său impozant și este considerat „singurul câine care are șanse să scape când atacă ursul”.
În schimb, Ciobănescul Românesc Carpatin s-a format în mod natural în spațiul Carpato Danubian, rasa fiind selectată chiar de ciobanii din Munții Carpați după criterii empirice. La fel ca și fratele său mai mare Mioritic, Ciobănescul Carpatin este utilizat pentru pază și protecție.
Îngropaţi alături de stăpâni
Câinii ciobănești au fost alături de români din cele mai vechi timpuri. „Cercetările arheologice realizate pe teritoriul ţării noastre arată că, din cele mai vechi timpuri, oamenii prețuiau câinele. S-au găsit în diferite necropole oameni îngropați alături de câinii lor, iar cercetând scheletele acestora s-a stabilit că erau foarte apropiate ca structură de Ciobăneștii Românești din zilele noastre”, spune specialistul Petru Muntean.
Articol scris de Alexandra Ţurnă, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB
