Actualitate

MITING organizat la Miercurea Ciuc pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

Aproximativ 500 de persoane au participat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, la un miting organizat de PCM "pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare", între care recunoaşterea Ţinutului Secuiesc, obţinerea autonomiei regiunii şi declararea limbii maghiare ca oficială în zonă.

Sâmbătă după-amiază, pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc s-au adunat aproximativ 500 de persoane din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, între care şi reprezentanţi ai Gărzii Maghiare, la un miting organizat de PCM, scandând lozinci pro-autonomie, pentru recunoaşterea Ţinutul Secuiesc şi a limbii maghiare ca limbă oficială în zonă.

Participanţii au avut pancarte cu mesaje precum "Soluţia - autonomia", "Vrem autonomie, nu izolare", "Drepturi colective minorităţii maghiare" şi "Ceva care încă nu este, dar va fi, deja există…".

Manifestarea de la Miercurea Ciuc a început cu un program artistic, fiind rememorate evenimentele din 1918, şi a continuat cu citirea şi adoptarea unei petiţii "pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare".

Fostul deputat în Parlamentul României Nagy Benedek, care a vorbit despre despre contextul istoric în care a avut loc Unirea de la 1918, a salutat mulţimea în limba maghiară şi apoi în limba română: "Dragi fraţi români în suferinţă", moment în care a fost huiduit de către participanţii la miting, el continuându-şi discursul în limba maghiară.

"De aproape o sută de ani aşteptăm îndeplinirea promisiunilor de la Alba Iulia, care nu s-au înfăptuit nici până în momentul de faţă. Atunci, pe 1 decembrie 1918, bunicului meu, bunicilor noştri li s-a promis autonomie şi deplină libertate naţională tuturor cetăţenilor României noi, României moderne care s-a creat după Primul Război Mondial. Noi credem că normal este să purtăm un dialog cu guvernanţii ţării, normal este ca problemele noastre să fie rezolvate printr-un dialog şi acest lucru îl cerem astăzi, aici, în piaţă: vrem drepturi egale, vrem democraţie", a spus, la rândul său, preşedintele PCM, Biro Zsolt.

Unul dintre participanţi a afirmat că maghiarii doresc răspunsuri la promisiunile făcute în 1918, la Alba Iulia, "în legătură cu autoguvernarea" comunităţii maghiare, "cu autonomia tuturor popoarelor, a tuturor naţiunilor din Transilvania, fie ei saşi, şvabi, evrei, maghiari sau chiar şi ţigani".

"Dorim autonomia Ţinutului Secuiesc, în ceea ce priveşte autonomia culturală, chiar a întregului ţinut, ca regiune", a spus un altul.

Un alt punct pe care manifestanţii îl doresc inclus în Constituţie este acela potrivit căruia "comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute în România sunt acele comunităţi care convieţuiesc cu populaţia română de minimum 100 de ani, de pe timpul creării României moderne".

"Considerăm că, odată cu obligaţia morală asumată, a sosit timpul creării unei baze juridice a acestor promisiuni. În numele PCM, ne exprimăm convingerea că România, ca stat naţional, unitar, îşi poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democraţiei şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi ale comunităţilor conlocuitoare. În acest scop cerem includerea în Constituţia României a principiilor formulate la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia", se precizează în petiţie.

Doleanţele comunităţii maghiare, cuprinse în cinci puncte şi înaintate "ca amendament la proiectul de revizuire a Constituţiei", sunt: "1. România este un stat suveran, indivizibil naţional al românilor şi al comunităţilor naţionale autohtone convieţuitoare. 2. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone din România sunt factori constituanţi ai statului român. 3. Proclamaţia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 este fundamentul moral şi istoric juridic al egalităţii naţionale şi libertăţii naţionale etnice din România. 4. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute din România sunt acele comunităţi care convieţuiesc cu poporul român de minimum 100 de ani, respectiv de la crearea României moderne. 5. Drepturile comunităţilor naţionale autohtone din România sunt garantate prin lege organică în măsură şi în funcţie de voinţa legitim exprimată a comunităţii în spiritul Proclamaţiei de la Alba Iulia, conform normelor şi standardelor europene în materie şi cu respectarea integrităţii teritoriale a României".Petiţia adoptată, sâmbătă, la Miercurea Ciuc a fost tradusă şi în limbile germană şi franceză. Ea va fi înmânată, miercuri, prefectului judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, şi trimisă, prin poştă, premierului Dacian Cioloş, Guvernului, precum şi tuturor ambasadelor de la Bucureşti.