Actualitate

Problema gravă cu care se confruntă Clujul de zeci de ani. Cât ar trebui să investească Primăria pentru soluţii

Traficul intens, străzile înguste, proasta calitate a suprafeţei pavajului, lipsa infrastructurii sunt doar câteva din cauzele care face din municipiul Cluj-Napoca unul dintre cele mai poluate fonic oraşe din România. Specialiştii clujeni au întocmit un plan pentru reducerea zgomotului şi au oferit soluţii, soluţii care puse în practică ar costa municipalitatea milioane de euro.

Consilierii locali urmează să voteze în şedinţa de miercuri planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului din oraş, plan care detaliază fiecare zonă din oraş care se confruntă cu poluarea fonică. Specialiştii vin şi cu propuneri pentru reducerea zgomotului. Câţi bani este dispusă să scoată primăria pentru a rezolva această problemă, având în vedere că propunerile inginerilor ajung să coste milioane de euro?

Maşinile, principala sursă de poluare

Planul de acţiune include măsuri de reducere a zgomotului provenit din traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aerian, zgomot industrial. Zgomotul produs de traficul rutier este cea mai importantă sursă de zgomot din oraş.

“La vitezele mai scăzute atinse în cea mai mare parte din zonele centrale ale Clujului, principalele surse de zgomot sunt schimbarea vitezelor, oprirea şi pornirea pe străzi aglomerate. Aglomeraţia poate reduce vitezele în timpul zilei, mai ales în zona centrală a oraşului. Pe de altă parte, vehiculele ating deseori viteze mai mari în timpul nopţii”, se arată în planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului din municipiul Cluj-Napoca.

Trafic intens, străzi înguste, calitate proastă a asfaltului. Lista străzilor cu probleme

“Sarcina de zgomot ridicată a arterelor de circulaţie se datorează în primul rând traficului intens, a străzilor înguste şi proastei calităţi a suprafeţei pavajului. De asemenea, este foarte mare numărul camioanelor care tranzitează oraşul. Limitarea traficului, centurile ocolitoare, interzicerea traficului cauzează reducerea zgomotului doar pe arii relativ restrânse”, spun inginerii clujeni.

Inginerii arată că zgomotul de pe lângă drumurile principale este semnificativ, presupunând că se menţine pe o durată mai lungă, care cu greu se poate tolera.

“Nivelul de zgomot este semnificativ în clădirile situate lângă următoarele străzi: Bulevardul 1 Decembrie 1918, Bulevardul 21 Decembrie 1989, Alexandru Vaida Voevod, Alexandru Vlahuţă, Aurel Vlaicu, Avram Iancu, Piaţa Avram Iancu, Baciului, Becaş, Bucureşti, Bună Ziua, Căii Ferate, Câmpului, Clinicilor, Piaţa Cipariu, Constantin Brâncuşi, Corneliu Coposu, Dorobanţilor, Dragalina, Bulevardul Eroilor, Fabricii, Calea Floreşti, George Bariţiu, Horea, Piaţa Gării, Piaţa Lucian Blaga, Calea Mănăştur, Piaţa Mihai Viteazu, Calea Moţilor, Republicii, Traian Vuia, Calea Turzii, Piaţa Unirii”, se arată în raport, dat lista străzilor este mult mai lungă.

Un tramvai numit poluare

Inginerii care au întocmit acest raport arată că două dintre liniile de tramvai traversează oraşul şi contribuie la zgomotul din oraş. “Problemele particulare de zgomot pe care le produce transportul pe şine sunt patinatul la curbe, scârţâitul frânelor, zgomotul din dreptul staţiilor, zgomotul în gările de triaj sau pe podurile de metal fără balast care nu afectează mulţi oameni dar totuşi pot conduce la o neplăcere locală semnificativă”.

Marile provocări

Inginerii care au lucrat la acest plan de acţiune atrag atenţia asupra faptului că drumurile de tranzit care trec prin Cluj-Napoca sunt foarte aglomerate şi formarea lor nu corespunde funcţiei de tranzit.

“Sensurile giratorii amenajate favorizează şi reducerea zgomotului. Reţeaua stradală a fost gândită pentru un trafic mult mai mic, deci numărul în continuă creştere a participanţilor la trafic este o problemă. În zilele din timpul săptămânii numeroase intersecţii funcţionează la limită. Numărul celor care utilizează transportul în comun este variabil în funcţie de zonă. Cei mai mulţi utilizatori locuiesc în cartierele mari ale oraşului. În nenumărate cazuri transportul în comun nu oferă aceleaşi condiţii de confort şi nu este la fel de rapid ca şi utilizarea maşinilor proprii, deci nu poate fi competitiv. Din cauza traficului greoi din oraş şi transportul în comun devine mai lent. Sistemul actual de parcare nu stimulează utilizarea transportului în comun. Lipsesc parcările din apropierea gărilor şi de la periferiile oraşului. Nu există garaje subterane. Traficul este neuniform, dimineaţa există un maxim al traficului la care prestatorii se pot adapta foarte greu”, se arată în documentul citat.

Reducerea zgomotului = milioane de euro

Pentru reducerea zgomotului cauzat de traficul rutier, specialiştii au întocmit o listă pentru îmbunătăţirea infrastructurii.

“Prin dezvoltarea reţelei se poate atinge devierea traficului de tranzit pe noile drumuri, respectiv separarea traficului local de cel de tranzit. Astfel se poate scoate traficul de tranzit din interiorul oraşului şi din cartiere. După darea în folosinţă a Autostrăzii Transilvania, centura dintre Vâlcele şi Apahida şi centura ocolitoare de est dintre Bulevardul Muncii şi DN1 C şi Apahida, camioanele tranzitează doar o mică parte din oraş (Calea Baciului, strada Maramureş). În cadrul planului de acţiune am luat în considerare următoarele proiecte de dezvoltare a reţelelor de drumuri: realizarea centurii nord-sud (două benzi în nord, patru benzi în sud, cost estimativ drum ocolitor nord 20.000.000 de euro, drum ocolitor sud 50.000.000 euro), reorganizarea traficului pe pasajul de pe Someş (incluzând şi străzile cu sens unic şi noile poduri) – 10.000.000 euro, dezvoltarea reţelei stradale din împrejurimea pasajului CF, prin amenajarea unor noi străzi şi prin reorganizarea traficului din jurul gării, cost estimativ 10.000.000 euro”,arată aceştia.

Alte propuneri

Zgomotul traficului se poate diminua şi prin dezvoltarea transportului în comun, regândirea şi lărgirea traseelor de autobuze şi troleibuze din oraş, se mai arată în plan.

“Reorganizarea traficului plus parcări, creşterea suprafeţelor pietonale din interiorul oraşului, mai ales în zona liceelor şi a universităţii de pe strada Kogălniceanu, tarifele de parcări să fie foarte mari în zonele aglomerate, aceasta poate duce la scăderea traficului din zonă, construirea de garaje subterane sau a unor noi parkinguri în centru în zona străzii Avram Iancu sau Universităţii. Zonele de circulaţie situate între străzile principale şi străzile colectoare trebuie desemnate ca zone cu trafic redus. În unele zone viteza trebuie limitată la 30 km/h. Schimbarea stratului de uzură a drumurilor. Pavajul multor străzi din Cluj-Napoca este deteriorat. Numai trecerea peste capacele de canale produc un zgomot mai mare.  Una dintre cele mai importante principii de îmbunătăţire a calităţii este ca circulaţia feroviară să se implice într-o proporţie tot mai mare în oraş în ceea ce priveşte regimul de trafic de pasageri din suburbii. În centrul oraşului şi în imediata apropiere trebuie ridicat nivelul serviciilor oferite prin introducerea bicicletelor, autobuzelor electrice”, mai spun specialiştii.

Ce spune Primăria

Urmează să vedem dacă consilierii locali vor aproba acest plan care pentru aducerea la îndeplinire implică costuri uriaşe pentru bugetul primăriei.

“Măsurile prevăzute în planul de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiant în municipiului Cluj-Napoca vor fi realizate din bugetul propriu al primăriei în funcţie de priorităţi, în baza fondurilor alocate anual în acest scop”, spun reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca.

Am întâlnit şi clujeni fericiţi

Planul de acţiune cuprinde şi acele zone şi străzi care nu se confruntă cu poluarea fonică.

“Situaţii favorabile în ceea ce priveşte zgomotul sunt doar în acele zone unde nu există trafic rutier. Străzi şi pieţe considerate favorabile din punct de vedere al zgomotului sunt Piaţa Muzeului, strada Matei Corvin, Virgil Fulicea, Vasile Goldiş, Potaissa, Fortăreţei, I.M. Klein şi clădirile interioare situate lângă drumuri cu trafic mare, respectiv clădirile situate lângă drumuri fără trafic sau trafic redus. Zonele mai mari de pe lângă unităţile sanitare, în majoritatea lor se situează lângă drumuri intens circulate (strada Clinicilor, Victor Babeş, Republicii) astfel fiind supuse unui zgomot mai mare şi prin urmare nu îndeplinesc criteriile zonei liniştite. Protecţia lor cu ziduri de ecranare nu se poate imagina datorită străzilor înguste şi construcţiilor înalte. În situaţia favorabilă din punct de vedere al zgomotului se află Spitalul de Neuropsihiatrie, Clinica de Endocrinologie, Clinica de Medicina Muncii, Spitalul de Boli Infecţioase şi Facultatea de Medicină UMF. Aici se pot desemna zone liniştite”, spun specialiştii.

Zone liniştite în Cluj-Napoca: Parcul Feroviarilor, Mercur, Parcul Central Simion Bărnuţiu, Parcul Cetăţuia, Parcul Etnografic Romulus Vuia, Parcul Iuliu Haţieganu, Grădina Botanică, Pădurea Hoia, Pădurea Făget.

Ce riscă populaţia

Efectele dăunătoare asupra sănătăţii a poluării sonore sunt următoarele: deteriorarea auzului, tulburarea somnului (cu următoarele consecinţe hipertensiune arterială, creşterea pulsului, tulburări ale ritmului cardiac), boli mentale, efecte negative asupra capacităţii.

Fără concerte în centrul oraşului?

O altă sursă de zgomot o reprezintă concertele din Piaţa Unirii şi de pe Cluj Arena. Fie că vorbim de festivalul berii, concerte ale unor trupe în vogă sau Untold, cei care locuiesc în zonă sunt exasperaţi de zgomotul produs.

Sute de clujeni au cerut stoparea organizării concertelor în Piaţa Unirii, după ce o parte din tavanul Bisericii Sfântul Mihail s-a prăbuşit, iar după festivalul Untold a mai venit un val de nemulţumiri din partea celor care locuiesc în zona Cluj Arena şi Sala Polivalentă care au cerut mutarea lui în afara oraşului.

Problema cea mai mare a oraşului în ceea ce priveşte mutarea acestor concerte este faptul că municipiul Cluj-Napoca este înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 de metri.

Mai multe detalii despre planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului puteţi citi aici.