Actualitate

Boschetarii se simt mai bine în scările blocurilor decât în centrele autorităţilor. Acţiuni în van ale poliţiştilor locali

Deşi Primăria Cluj-Napoca pune la dispoziție peste 100 de locuri pentru persoanele fără adăpost unde primesc un pat cald, au posibilitatea să se spele şi să ia o masă caldă, oamenilor străzii le place mai mult să doarmă prin scările blocurilor sau prin locuri improvizate. O recunosc şi autorităţile.

Spre exemplu, la centrul de pe strada Dragoş Vodă dintr-un total de 50 de locuri sunt ocupate 47 de locuri.  În acelaşi timp, poliţiştii locali nu ratează ocazia să se laude cum „identifică” persoanele fără adăpost.

Printre cele mai importante probleme cu care se confruntă persoanele fără adăpost sunt alcoolismul şi starea de sănătate proastă, susţin cei care-i întâlnesc zi de zi la centrele speciale unde unii dintre oamenii străzii se adăpostesc noaptea.

„La centru în aceste momente sunt ocupate 47 de locuri din 50. Zilele trecute spre exemplu au venit poliţiştii locali cu cinci persoane fără adăpost, iar trei dintre ele au refuzat să stea în centru. Cea mai importantă problemă a lor e lipsa unui spaţiu adecvat  unde să locuiască. Pe urmă au probleme cu actele de identitate: nu le au, sunt pierdute sau expirate. Nu au un loc de muncă, ba mai mult, au şi probleme de sănătate. Pentru noi la centru nu-i o problemă dacă n-au documentele de identitate pentru că de îndată ce-i primim facem demersuri pentru obţinerea lor. Majoritatea care vin la cnetru au probleme cu alcoolul”, a declarat responsabilul Centrului Social de Urgenţă, Alexandru Ploscar, de pe strada Dragoş Vodă din Cluj-Napoca.

Directorul Serviciului de Ambulanţă întăreşte afirmaţiile responsabilului de la centrul de zi şi spune că oamenilor străzii le place mai mult pe stradă decât în centrele de zi, unde au condiţii foarte bune de cazare.

„La persoanele fără adăpost sunt solicitările din spaţiile publice, mai ales dacă ei nu sunt acolo unde trebuie, la centrele de adăposturi. N-am avut solicitări pentru hipotermie. Avem o medie de 10 solicitări pe zi pentru loc public, dar asta înseamnă şi omul îmbrăcat normal care e i se face rău, şi cel care iese din bar care cade sau aceste cazuri. Pe româneşte oamenii străzi vor mai mult să stea afară decât în centru. Solicitări mai multe ca vara în cazul picioarelor rupte n-au fost. Când cineva îşi rupe mâna merge el singur pe picioarele lui şi nu ne mai solicită pe noi. Chiar am vorbit cu cei de la ortopedie zilele trecute şi într-adevăr ei au mai multe solicitări”, a spus directorul Serviciului de Ambulanţă Cluj, Horia Simu.

Alcoolul cu frigul nu se pupă deloc

Doctorul Horia Simu a demontat mitul conform căruia dacă bem alcool când este frig afară ne încălzim. În fapt este chiar pe dos. Alcoolul produce o strângere a vaselor de sânge, organismul nu se va hidrata destul, iar în clipele imediat următoare senzaţia de frig va cuprinde întreg corpul. Cu alte cuvinte alcoolul scade reactivitatea corpului.

„Nu e recomandat alcoolul în exces. De fapt nimic ce este în exces nu este recomandat în perioada aceasta rece pentru că dacă o luăm pur fiziologic frigul face o constricţie în organism, deci strânge vasele de sânge. Din această cauză suntem mai palizi şi apare frisonul. Deci pielea este irigată mai puţin tocmai să nu se răcească sângele. Alcoolul face la fel, adică este ceva ce potenţează efectul frigului. Şi atunci ar fi bine să fie evitat. Alcoolul cu frigul nu se pupă deloc. Dacă la frig este ceva fiziologic, alcoolul potenţează şi mai mult, deci curge şi mai puţin sânge spre piele, spre extremităţi iar riscul să ai hipotermie creşte”, a declarat directorul Serviciului de Ambulanţp Cluj, Horia Simu.

A băut şi a îngheţat

Medicul Horia Simu a povestit un episod tragic în care un bărbat, după ce a băut foarte mult, a căzut în zăpadă şi a fost găsit îngheţat de autorităţi.

„Vorbim de zone izolate. Se bea şi se merge prin sate. Au fost acum câţiva ani în sate în care au băut atât de mult, au căzut şi au leşinat. Acolo au rămas. A îngheţat persoana la propriu. Ce trebuie să înţeleagă oamenii este faptul că alcoolul scade reactivitatea corpului. Scade tocmai această apărare a organismului”, şi-a adus aminte medicul.

Poliţiştii locali se laudă

Poliţiştii locali n-au ratat ocazia şi s-au lăudat cu un raport de la începutul anului 2016.

„De la începutul acestui an și până în prezent, au fost identificate și legitimate 46 persoane, iar 42 persoane dintre acestea au fost conduse la Centrul de Găzduire Temporară de pe strada Oaşului nr. 298 și la cel de pe strada Dragoș Vodă, unde au fost preluate de lucrătorii din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială. Precizăm faptul că pe parcursul acestei săptămâni, cu temperaturi foarte scăzute, politiștii locali au identificat 21 persoane fără adăpost, din care 16 au fost conduse la centrele de găzduire temporară”, au declarat reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca.

Cele mai frecventate zone de oamenii străzii

Printre cele mai frecventate zone unde se adăpostesc oamenii străzii sunt P-ța Unirii, P-ța Mărăști, P-ța Flora, B-dul N. Titulescu, B-dul Eroilor, B-dul 21 Decembrie 1989-zona Sora, străzile Fabricii-zona Kaufland, Observatorului, Clăbucet, Napoca, Câmpului, Opera Maghiară, G. Enescu,  Pădurii-punct gospodăresc, A. Șaguna sau strada Cernei.

Ce să consumăm când afară este frig

Medicul Horia Simu le recomandă oamenilor să consume cât mai multe lichide, însă nu neaparat fierbinţi, şi să-şi protejeze extremităţile corpului foarte bine.

„Oamenii trebuie să consume lichide călduţe. Nu neaparat fierbinţi. Hidratare trebuie mai ales în această perioadă. Oamenii pot consuma ceaiuri, compoturi. De asemenea, trebuie protejate urechile, gâtul, nasul şi degetele. Sunt cele mai sensibile şi îi sfătuiesc pe oameni să fie atenţi la degetele de la picior. De multe ori stai într-o staţie şi aştepţi un autobuz şi simţi că-ţi îngheaţă degetele de la picior”, a conchis Simu.