Actualitate
La Cluj pereții vorbesc. Arta stradală impulsionează clujenii - GALERIE FOTO
Cluj-Napoca este un oraș cu un patrimoniu bine conturat. Teatru, operă, muzee, clădiri emblematice, toate stau mărturie faptului că acest oraș are valoare culturală. Totuși, la o privire mai atentă, pe lângă elementele de artă și cultură deja consacrate, clădirile Clujului spun și alte povești. Poveștile marcate pe pereți.
Văzută de multă lume ca vandalism, dorința de a scrie pe pereți este un proces care, contrar așteptărilor, nu este un obicei nou. Potrivit istoricului de artă Alexandru Revnic, acest mod de manifestare în formă grafică a apărut în antichitate. În Grecia și Imperiul Roman, aceste picturi erau folosite ca elemente de propagandă electorală. Mult mai târziu în Europa, odată cu greva studențească de la Paris din anul 1968 au apărut graffiti ca mesaje subversive împotriva sistemului.
„Graffiti-ul este revolta împotriva unei societăți degradate”
The Plant (n.r. pseudonim) este un artist stradal în vârstă de 22 de ani. Prima dată când a pus mâna pe un spray era în clasa a VIII-a. A început de atunci să picteze pereții din orașul natal inspirat fiind de celelalte picturi prezente prin oraș. Cu timpul însă și-a rafinat talentul, iar acum lucrează după o tehnică numită „Stencil” ce presupune folosirea unor șabloane pentru realizarea imaginilor dorite.
Din punctul de vedere al artiștilor, această formă de comunicare este aleasă pentru a atinge direct privitorul. „Pe de o parte, este vorba de revolta împotriva unei societăți degradate, iar pe de altă parte, împărtășirea artei gratuite, deschise, accesibile oricui”, spune tânărul.
Arta stradală etichetată ca vandalism
Deși România face parte din Uniunea Europeană încă din anul 2007, iar multe orașe europene văzute ca modele turistice consideră graffiti-ul o artă, concepțiile românilor în ce privește acest gen de exprimare nu s-au schimbat prea mult.
„Arta mea este în principiu despre oameni și pentru oameni. Desigur, gradul de apreciere diferă de la om la om. Spre exemplu, persoanele în vârstă, trecute prin regimul comunist, au în general tendința să dezaprobe tot ce ține de arta stradală etichetând-o ca vandalism. Acest lucru mi se pare greșit. Noi, artiștii stradali, nu facem asta de dragul de a distruge…facem artă de dragul artei”, spune artistul stradal The Plant.
La nivel european, mentalitățile diferă. Cotidianul francez Le Figaro a întocmit un clasament al orașelor cu cele mai frumoase graffitii. Pe această listă se află orașe ca Vitry-sur-Seine din Franța, Lodz din Polonia, Gand din Belgia sau orașul port Rotterdam din Olanda. De pe listă nu lipsește nici Bristol, o localitate din Anglia, acolo unde și-a început cariera cel mai renumit graffitier al lumii, pe nume Bansky devenit model pentru mulți novici.
„Artistul stradal urmărește să transmită emoție”
Întrebat de ce alege să se exprime așa, artistul The Plant a mai spus: ,,Ceea ce urmărește orice artist stradal este ca prin arta lui să transmită emoție, idei. În principiu, un element esențial este vizibilitatea. E important ca mesajul să fie văzut de cât mai multă lume pentru a te putea bucura de un feedback în adevăratul sens al cuvântului”.
Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari centre universitare ale României, este un oraș care a dat dovadă de simț civic și implicare în problemele țării. Astfel, pereții din oraș poartă urmele bătăliilor sociale (protestele pentru Roșia Montană sau cele împotriva fostului premier Victor Ponta), dar și mesaje precum ,,Zboară gândul!” sau ,,Blana aparține animalelor!” menite fie să smulgă un zâmbet clujenilor, fie să le atragă atenția asupra unor realități cotidiene.
