Actualitate

Asfalt contra voturi? La un an de la revolta primarilor, în plin an electoral, noi promisiuni de asfaltare a drumurilor judeţene

În anul electoral 2016, Consiliul Judeţean Cluj alocă milioane de euro pentru modernizare mai multor tronsoane de drumuri judeţene. Acţiunea vine la un an după ce mai mulţi primari au făcut scandal în plenul Consiliului Judeţean şi îi ameninţau pe consilieri că nu îi vor mai ajuta în campania electorală.

Pentru programul de lucrări de modernizare şi reabilitare a unor drumuri judeţene din judeţul Cluj pentru anul 2016, Consiliul Judeţean a alocat din bugetul propriu suma de 28.269.093 lei (peste 6,2 milioane de euro) plus alte 2,9 milioane de lei (645.000 de euro) pentru servicii de deszăpezire.

Printre tronsoanele care urmează să fie reabilitate se numără şi acele drumuri care făceau obiectul revoltelor mai multor primari în februarie 2015.

La acea dată, consilierii judeţeni erau puşi la zid de zeci de primari PSD care au fost chemaţi să participe la şedinţa de Consiliu Judeţean din ordinele lui Ioan Oleleu (pe atunci vicepreşedintele CJ Cluj) şi Remus Lăpuşan (preşedintele PSD Cluj). În scurt timp, şedinţa s-a transformat într-un adevărat circ, cu acuzaţii şi ameninţări din partea ambelor tabere.

Primarul comunei Tritenii de Jos, Valer Saşa s-a dezlănţuit împotriva consilierilor judeţeni şi împotriva RAADPP-ului (în prezent, desfiinţat) spunând că de ani de zile este minţit în ceea ce priveşte reabilitrea drumurilor judeţene.

La rândul ei, primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu, i-a acuzat pe consilierii judeţeni că nu trec prin comune decât o dată la patru ani când cer voturi.

Cel mai categoric a fost primarul comunei Aiton, Nicolae Făgădar, care i-a ameninţat pe consilierii judeţeni că nu îi va mai ajuta în campania electorală. “Mie îmi refuză şoferii să vină pe ruta Rediu-Aiton- Vâlcele să ia oamenii să-i ducă la Cluj la serviciu. Să ştiţi că eu, împreună cu colegii, suntem hotărâţi să mai acordăm voturi doar atunci când se poate veni pe drumuri bune la noi în comune şi nu cred aceste voturi sunt de neglijat”, spunea Făgădar.

Revolta consilierilor judeţeni

Revenind la şedinţa de Consiliu Judeţean din martie 2016, unii consilieri judeţeni s-au declarat extrem de nemulţumiţi de starea actuală a drumurilor judeţene şi au cerut conducerii CJ Cluj să contracteze un nou împrumut.

“Eu circul foarte mult în ţară şi pot să vă spun că, după părerea mea, cel mai năpăstuit judeţ este Clujul. În afară de drumurile principale, care sunt drumuri naţionale şi europene, restul sunt năpăstuite”, spunea Ferencz Ştefan.

Un alt consilier a semnalat o situaţie aberantă despre o lucrare de 100 de metri care stă neterminată de doi ani de zile.

“Trebuie să vă spun că la noi parcă este moştenire cu neterminarea lucrărilor şi cu asfaltările pe anumite drumuri, ba că nu avem bani, ba că nu avem chef, ba că plouă, ba că nu ştiu ce. Eu vă dau un exemplu, de doi ani de zile este o porţiune de 100 metri de şant nefinalizat în Cheile Turzii. Nu ştiu cine verifică aceste lucrări, dar un pic de seriozitate ar trebui şi dacă începem ceva să şi terminăm, nu trebuie purtaţi oamenii şi utilajele acelea de la Ana la Caiafa. Ştiţi câţi oameni vin şi vizitează Cheile Turzii? 100 de metri de sanţ nu pot fi făcuţi? Şi acum este acolo cofrajul”, a precizat şi consilierul Nemeti Andrei.

Marinel Andro a semnalat că unele drumuri care au nevoie urgentă de reparaţie nu se regăsesc în programul de lucrări pentru acest an.

“Vreau să ridic problema drumului judeţean care leagă Bologa de Săcuieu. Dacă se poate să intervenim cu plombări fiindcă drumul arată dezastruos după această iarnă, având în vedere faptul că este şi o zonă turistică acolo. Din programul de lucrări care ne este prezentat aici nu sunt incluse lucrări pe acest drum”, a spus şi Marinel Andro.

Vicepreşedintele CJ Cluj Călin Tuluc a precizat că “în mare parte, peste 60% din ceea ce se află în program deja sunt încheiate contractele, între noi şi cei care au contractul de întreţinere, s-au dat ordine de începere a lucrărilor pe mai multe tronsoane”.

S-au găsit bani după un an de zile?

Potrivit hotărârii de Consiliu Judeţean, pentru 2 kilometri între Tritenii de Jos şi Tritenii de Sus se va aloca suma de 650.000 de lei pentru “plombare, covor asfaltic, şanţuri, acostamente”.

“Drumul este lăsat din anul 2000 tot la coadă. Aceasta este o poezie pe care o aud de foarte mult timp, că vom face, vom drege planificat, dar în realitate nu se face nimic. Nu mă interesează în alte locuri ce se face, dar pe problema drumului din Triteni se vor face numai  plombe. Care plombe? Că nu mai aveţi loc să puneţi plombe, deci nu mai există asfalt ci doar o posibilitate de a se asfalta ca în orice zonă”, spunea primarul comunei Tritenii de Jos, Valer Saşa.

Consiliul Judeţean va mai aloca suma de 52.271 lei pentru 8,17 kilometri pe ruta Vâlcele – Rediu – Aiton pentru “scarificare cu adaos de material, cilindrare, şanţuri”.

Între Deuşu şi Sânmartin, pe o porţiune de 1,5 kilometri, se va aloca suma de 400.000 de lei pentru “aducere la profil a acostamentelor, completare acostamente cu material pietros, curăţirea şanţurilor si rigolelor, curăţire podeţe, stabilizare în situ drum pietruit, tratament bituminos simplu si dublu”.

Ce alte sectoare de drum vor intra în reabilitare

Alte sectoare de drum care nu vor fi “uitate” în acest an de Consiliul Judeţean sunt: DJ103G - Aiton – Gheorgheni (4,35 kilometri), DJ107L - Turda – Petreşti (1,5 kilometri), DJ107P  - Mărişel - DN1R (2,14 kilometri), DJ109C - Gherla - Ţaga – Cămăraşu (5,2 kilometri), DJ161 - Dăbâca – Panticeu (22 kilometri).

Clujul are Master Plan pentru drumurile judeţene

În 2015, consilierii judeţeni au votat master planul privind strategia de dezvoltare a drumurilor judeţene în perioada 2015-2020. În master planul de reabilitare a drumurilor judeţene se prevede turnarea de covoare asfaltice pe 509,69 kilometri, investiţii pe 189,947 kilometri, straturi stabilizate cu ciment pe 154,36 kilometri, tratamente bituminoase pe 157,10 kilometri şi pietruiri drumuri de pământ pe 58,08 kilometri.

“Drumurile din judeţul Cluj sunt cele mai proaste din ţară”, primarul comunei Dăbâca, Valer Petrindean (2015)