Actualitate
Specialist clujean în securitate cibernetică, despre cartelele cumpărate cu buletinul: „Ce apare în presă e pentru proşti”
Ipoteză şocantă lansată de un specialist în securitatea cibernetică: interesul serviciilor secrete nu este de a combate lupta antiteroristă. Pe de altă parte, directorul departamentului de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană din cadrul UBB, Adrian Ivan, susţine că identificarea persoanei care cumpără o cartelă prepay nu reprezintă neapărat o garanţie a faptului că este şi cea care vrea să comită un atentat terorist.
Discuţia privind cumpărarea cartelelor prepay a reapărut în spaţiul public după atentatele de la Bruxelles. SRI spune că astfel de cartele sunt folosite în multe zone de conflict. Drept urmare Guvernul reface legea care prevede cumpărarea cartelelor telefonice cu buletinul.
Directorul Departamentului de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană, profesorul Adrian Ivan, susţine că identificarea persoanei care cumpără o cartelă prepay nu reprezintă neaparat o garanţie a faptului că este şi cea care vrea să comită un atentat terorist.
„Dar aşa cum s-a putut observa teroriştii apelează la împrumuturi de identitate. Dacă aţi observat unul dintre ei a apelat chiar la un jucător din Italia. Nu este o garanţie că dacă vom şti cei care cumpără prin buletin cartelele prepay sunt identici cu persoanele care şi acţionează în direcţia terorismului. Aici e singura problemă şi asta sigur va trebui să o explice legislaţia pe care domnul Iohannis spunea că trebuie să vină cât de curând. Pe de altă parte eu am altă idee care fireşte nu este în contradicţie cu SRI-ul sau cu punctul de vedere al preşedinţiei, dar cred că pentru securitatea cetăţenilor nu trebuie să discutăm în registrul de a limita libertăţile cetăţeneşti pentru cetăţenii membri ai Uniunii Europene în condiţiile date de atacurile teroriste”, a declarat Adrian Ivan.
Informatori infiltraţi printre terorişti
În atacul terorist din Paris din 13 noiembrie 2015 teroriştii au avut la ei telefoane şi cartele noi pe care le-au folosit doar cu câteva ore sau zile înaintea atacurilor, relatează nytimes.com. O abordare care ar trebui să o aibă serviciile de securitate, spune Adrian Ivan, ar fi culegerea informaţiilor din teren, de la om la om, pentru că teroriştii ştiu că sunt ascultaţi de serviciile secrete.
„Părerea mea este că ar trebui să vedem ce se întâmplă în câmpul efectiv al organizaţiilor teroriste, ce se întâmplă în statele furnizoare de organizaţii sau de acţiuni sau de sprijinirea unor acţiuni teroriste. Teroriştii ştiu că sunt ascultaţi. O ascultare are limitele ei. Eu merg pe o variantă chiar mai clasică a activităţilor de inteligence în care lucrătorul de inteligence să poată colecta informaţii, să poată intra în reţelele construite de terorişti în interiorul lor prin oameni foarte bine pregătiţi care cunosc şi limba, cunosc şi cultura. Deci de la om la om. Ar fi de văzut în ce măsură putem asigura stabilitatea în Orientul Apropiat şi să reclădim societăţile de acolo traumatizate de conflicte interne de această criză pentru a stopa şi a mai da puţin apă la moară discursurilor organizaţiilor teroriste”, a menţionat Adrian Ivan.
„Ce apare în presă e pentru proşti”
Un specialist în securitatea cibernetică nu crede deloc faptul că în acest fel terorismul ar fi împiedicat şi spune că există un alt interes, care n-are nici o legătură cu terorismul.
„Documentele legale, cum ar fi buletinul, sunt destul de uşor de falsificat. Un terorist care vrea să cumpere o cartelă cu siguranţă nu îşi va folosi adevarata identitate. Iar operatorii telecom nu au cum să verifice autenticitatea actelor. Se ascultă telefoane. Oricum se întâmplă deja. Toate au o logică. Ce apare în presă e pentru proști. Aici intră strategia de marketing. Nu e vorba de identificat. Este vorba despre alte rahaturi. Astea sunt niște povești. Ei (n.red.: Serviciile Secrete) vor să aibă niște evidențe cât mai clare. Nu vor să te prindă pe tine că vorbești cu un terorist. Că ei dacă vor să te prindă pe tine că vorbești cu un terorist te prind și fără să aibă buletinul tău. Nici vorbă de controlul total prin așa ceva. Contrulul total este deja. Sunt doar statistici de marketing, un fel de recensământ. Să vadă și ei exact cam câți utilizatori sunt într-o rețea. Cât este de utilizată acea rețea. Sunt o gramadă de statistici care se fac pe baza asta. Dar eu nu cred că ar avea vreo legatură cu teroriştii”, a spus un specialist în securitatea cibernetică sub protecţia anonimatului pentru Monitorul de Cluj.
Singurul interes…banul?
Specialistul susţine că adevăratul interes al structurilor de securitate este banul. În lupta cu teroriştii, din punct de vedere tehnic, susţine acesta, „băieţii noştri sunt mult mai dotaţi decât ai putea crede”.
„Când spun reţea mă gândesc la marile companii de telefonie şi internet. Aceste sondaje se fac strict pentru serviciile de securitate. N-au ei nici o treabă cu rețelele în care oricum pot intra când vor. Plus alți bani spălați. Alte modalități de a face bani. În lupta contra teroriștilor băieții noștri sunt mult mai dotați decât ai putea crede. Ca să se implementeze chestia asta la nivel național este nevoie de niște echipamente pe care le vinde cineva, plus multe alte lucruri. Pur și simplu sunt anumite chestii care trebuie să stea departe de ochii lumii”, a concluzionat specialistul în securitate cibernetică.
Vor refacerea legii
Executivul reface legea care prevede cumpărarea cartelelor telefonice cu buletinul. În perioada următoare ministrul Justiţiei şi cel al Internelor vor aduce în atenţia Executivului „aceste elemente”, pentru a fi discutate, a spus premierul Dacian Cioloș, precizând că nu trebuie să creadă cineva că „vrem să facem ceva pe ascuns”. Surse din Guvern au declarat pentru Evenimentul Zilei că se ia în calcul elaborarea unui proiect de lege referitor la cartelele PrePay, urmând să se elimine viciile de neconstituționalitate din vechiul proiect.
În vechea decizie a CCR, judecătorii au arătat că obligaţia clienţilor de astfel de cartele de a prezenta un act de identitate la cumpărare nu a avut o eficacitate dovedită şi că doar 6 state din UE au impus această obligaţie.
