Actualitate

Colegii ucişi ai unui anticomunist care a studiat la Cluj, căutaţi de anchetatori

Trupurile a doi tineri care au fost ucişi de Securitate pentru că nu au fost de acord cu sistemul comunist instaurat în România au fost căutate de autorităţi.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), au organizat miercuri, 1 iunie, o acţiune de investigaţii arheologice în satul Mesentea din Alba.

Cei doi tineri, Mârza Traian și Gligor Traian, au murit la 9 martie 1949 într-o confruntare armată cu cadre ale Securității, Miliției și Armatei.

Un fost student la Cluj a fondat o grupare anticomunistă

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj.

Una din aceste organizații a fost și cea condusă de către Ștefan Popa, fiu de preot ortodox, născut la 17 oct. 1920 în satul Decea din comuna Mirăslău, judeţul Alba.

Acesta a fost sublocotenent în Armata Română și veteran de război. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. În aprilie 1949 a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică. Pentru a scăpa de arestare s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, judeţul Alba. Aici a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă.

În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal într-o peșteră. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și o parte dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, cinci partizani au fost surprinși într-o locuință sezonieră. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost împușcați și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și fostul student de la Cluj, Ștefan Popa, conducătorul organizației.

Cine a fost Mârza Traian?

Mârza Traian s-a născut la 15 decembrie 1925 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, judeţul Alba. Părinții săi au fost Mârza Ioan și Crișan Eudochia, amândoi de religie greco-catolică. Aceștia au avut împreună patru copii, doi băieți și două fete, în prezent toți decedați. Familia avea o stare materială relativ bună, fiind încadrată în categoria țăranilor mijlocași, iar tatăl fusese primar la Galtiu în timpul guvernărilor liberale din perioada interbelică. A urmat șapte clase primare în localitatea natală după care a rămas lângă părinți, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Mârza Traian a fost încorporat în armată pentru satisfacerea stagiului militar într-o unitate militară din București, unde a dobândit gradul de sergent. Din convingeri politice, în octombrie 1948 a dezertat din armată, s-a întors în localitatea natală și în scurt timp s-a retras în munți, alăturându-se partizanilor din gruparea lui Ștefan Popa. Fratele său, Mârza Aurel (n. 1920–d. 1988), absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, a fost arestat în sept. 1948 pentru activitate contrarevoluționară, executând aproape 14 ani de detenție în mai multe închisori și lagăre de muncă.

Cine a fost Gligor Traian?

Gligor Traian s-a născut la 18 aprilie 1924 în comuna Livezile (fostă Cacova), jud. Alba. Părinții săi au fost Gligor Irimie și Muntean Ana, amândoi de religie greco-catolică. Cei doi au avut împreună patru copii, trei băieți și o fată, în prezent toți decedați. În ordinea venirii pe lume, aceștia au fost Virgil, Gheorghina, Gherasim și Traian. Familia era încadrată în categoria țăranilor mijlocași, având în proprietate o anumită suprafață de pământ și mai multe animale. Gligor Traian a urmat șapte clase primare după care a rămas lângă familie, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Se cunoaște că a fost încorporat în armată pentru îndeplinirea stagiului militar, însă nu se știe când a revenit acasă. Cert este că la sfârșitul anului 1948 el era deja plecat în munți, alături de partizani.

Cum au decedat cei doi?

Pe baza informațiilor obținute prin tortură de la prizonierii capturați la Bogoloaia, s-a aflat că într-o casă din satul Mesentea erau adăpostiți alți doi membri ai organizației, Mârza Traian și Gligor Traian. Ca urmare, eforturile Securității s-au concentrat asupra acestui obiectiv. În dimineața zilei de miercuri, 9 martie 1949, șapte cadre de Securitate au înconjurat casa, fiind trimisă o femeie înainte pentru a verifica ușa de intrare.

Aceasta fiind încuiată, s-a încercat forțarea ei de către securiști, care au fost întâmpinați din interior cu focuri de armă. Retrăgându-se pe poziții prielnice, cadrele de securitate au deschis foc asupra imobilului. Asediul asupra casei a continuat cu forțe sporite, însă partizanii nu au vrut să renunțe la luptă.

Casa a fost atacată cu tot armamentul din dotare, fiind aruncate zeci de grenade ofensive și incendiare. La verificarea trupurilor, s-a constatat că Mârza era decedat iar Gligor grav rănit. După afirmațiile martorilor, pentru a-i grăbi moartea, un securist a mai tras în capul lui Gligor Traian două focuri de armă.

În seara acelei zile precum și în cursul zilei următoare, pentru recunoașterea morților dar și pentru înspăimântarea oamenilor, Securitatea a adus mai multe persoane din localitățile natale ale victimelor, dar și oameni deja arestați care au făcut parte sau au susținut organizațiile anticomuniste din zonă. Casa din Mesentea este situată la numărul 1, fiind prima din sat aflată pe partea stângă a drumului ce vine dinspre Galda de Jos.

Cadavrele au fost înhumate împreună în ziua de 10 martie, într-o groapă ce a fost săpată în grădina casei unde cei doi și-au găsit sfârșitul. Mormântul comun nu a fost niciodată marcat, terenul fiind folosit de-a lungul timpului pentru diverse culturi agricole.

Ce urmează?

Arheologul angajat la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, prezent la dezgroparea celor doi tineri, a explicat pentru Monitorul de Cluj ce urmează să se întâmple în zilele următoare.

„Se depunde sesizare penală la Parchetul Militar şi se organizează dezhumarea şi recuperarea osemintelor  în prezenţa procurorului, se face un dosar de cercetare penală pentru că astfel de crime conform noii legislaţii se încadrează la crime împotriva umanităţii. Procurorul dispune la faţa locului a unui colectiv criminalist de la poliţie, în cadrul nostru IPJ Alba, şi a unui medic legist. Se fac poze şi se recoltează de către medicul legist a fiecărei părţi oasease a scheletului şi observaţii. Scheletele vor fi analizate antropologic şi medicolegal la serviciile de medicină legală şi apoi toate documentele se întrunesc în dosar care l-a deschis procurorul”, a declarat arheologul Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), acesta fiind şi coordonatorul întregii acţiuni.