Actualitate

Fundaţia care ani la rândul a adus vaci de rasă din Irlanda familiilor defavorizate din judeţul Cluj se retrage din Europa

De-a lungul anilor, zeci de gospodării din Transilvania au fost dotate cu vaci de rasă provenite din Irlanda, printr-un proiect care a luat naştere în SUA de către nişte cowboy-ii americani, şocaţi de imaginea orfanilor înfometaţi după al Doilea Război Mondial.

Proiectul a început după ce americanii au văzut că în spitalele din România copiii primeau doar o cană cu ceai şi o felie de pâine, fără lactate, baza unei alimentaţii sănătoase.

Mâine, mai multe familii din localitatea Viscri, din judeţul Braşov, vor primi 25 de vaci, câte una pentru fiecare an petrecut în România de Fundaţia Heifer, care şi-a anunţat retragerea din Europa Centrală şi de Est. În România activitatea fundaţiei americane va fi continuată de una românească, care va avea sediul la Cluj. În cei 25 de ani petrecuţi în România, Fundaţia Heifer a ajutat 160.000 de familii nevoiaşe, a donat 6000 de vaci şi 4000 de capre.

Astfel, Fundaţia "Open Fields" va oferi unei comunităţi defavorizate din Viscri 25 de vaci. Conform principiului de bază al Heifer, continuat în prezent de fundaţia românească, gospodarii care primesc animalele vor trebui să dăruiască mai departe prima văcuţă.

"Avem două proiecte pentru comunităţile defavorizate. Misiunea Heifer este combaterea foamei şi a sărăciei şi unele dintre segmentele sociale pe care noi le considerăm destul de vulnerabile sunt comunităţile de romi. Avem două proiecte pentru romi, dar nu pentru bărbaţi, ci pentru femeile rome pentru că au un statut social diferit. Ele semnează contractele, ele sunt proprietarele. Viscri este mai emblematic şi folosim acest prilej în ideea în care este posibil ca fundaţia Prinţului Charles să acorde sprijin proiectelor. Mâine noi vom da 25 de femele, astea sunt cele care s-au născut în România. Noi nu facem caritate, facem dezvoltare. Animalul pe care noi îl dăm este un credit viu. Dăm o vacă, fermierul dă mai departe o vacă. În momentul în care a dat acea vacă nu mai are nicio obligaţie. Avem două proiecte pentru romi, pentru femei, pentru că au statut diferit", a spus, miercuri, directorul executiv al Fundaţiei "Open Fields", Ovidiu Spînu, la un eveniment organizat la Cluj cu prilejul preluării activităţii între cele două fundaţii.

El a mai spus că în prezent fundaţia are mai multe proiecte, care vizează atât dezvoltarea micilor fermieri, cât şi protejarea mediului. Finanţarea acestor proiecte va fi făcută prin granturi norvegiene şi elveţiene.

Unul dintre aceste proiecte, derulat cu fonduri norvegiene, se referă la punerea în folosinţă a două staţii de epurare cu stuf în judeţul Maramureş. Sistemele biologice de epurare a apei montate folosesc plantele şi stuful, în special, pentru a curăţa apele uzate, dar în afară de staţiile de epurare mai sunt utilizate două mecanisme, respectiv reciclarea şi colectarea selectivă a gunoiului menajer.

Un alt proiect, cu finanţare elveţiană, obţinut prin Agenţia de Cooperare şi Dezvoltare Elveţiană, vizează modernizarea a şase stâne de oi.

"Aici ne-am concentrat pe lanţul valoric al laptelui de oaie. Avem zece milioane de oi în România şi nu găsim brânză de oaie autentică în magazine. Oile sunt la munte, stâna este murdară, neigienică, perimată şi uzată din punct de vedere funcţional. Am construit şase stâne moderne, cu proiect, cu fluxuri, cu circuit, cu apă, cu duşuri, cu caiete de sarcini, carnet de sănătate, reţetă, etichetă şi de la iarba din munte, mergem până la marketing şi vânzare", a spus Spînu.

El a explicat că prin astfel de proiecte oierii pot fi ajutaţi să ajungă cu produsele lor în magazine, pentru moment doar pe piaţa la locală, dar odată cu dezvoltarea acestor mici întreprinderi se va putea ajunge şi la marile lanţuri de magazine.

În ceea ce priveşte judeţul Cluj, Heifer a dezvoltat proiectele "Farmers feed the children" (n.red. fermierii hrănesc copiii) şi "Milk for orphans" (n.red. lapte pentru orfani), prin care mii de tone de lapte au fost donate pentru copiii din spitale, din orfelinate şi pentru copiii de la Pata Rât.

Pentru mai mult de două decenii Fundaţia Heifer International a derulat în Europa Centrală şi de Est proiecte prin care a sprijinit micii fermieri şi i-a încurajat în combaterea sărăciei şi în dezvoltarea comunităţilor lor.

Reprezentanţii fundaţiei au explicat că, după aceşti 20 de ani de activitate, au luat decizia încetării finanţării operaţiunilor din Europa, fondurile urmând să fie direcţionate către zone mai puternic afectate de sărăcie, precum Africa, Asia şi America de Sud.

Potrivit directorului "Open Fields" România este una dintre puţinele ţări care va continua activitatea fundaţiei americane, deoarece nu în toate ţările europene în care aceasta a fost prezentă va exista o activitate asemănătoare după retragerea ei.

"Noi suntem din zona non-profit şi zona non-profit este mânată de misiuni. Noi credem în misiunea aceasta. În ţările în care nu au fost rezultate pozitive sau foarte bune, birourile s-au închis sau au continuat pe alt palier. noi vom continua chiar dacă nu vom mai avea finanţare. Ne-au format în 25 de ani, ne-au lăsat sediul, ne-au lăsat toate bunurile, ne-au lăsat portofoliul. Ne-au dat bani să ne ajute vreo doi ani până facem tranziţia, peste 2 milioane de dolari, pentru a ne reinventa şi reorganiza", a mai spus Spînu.

Pierre Ferrari, CEO Heifer International SUA, a declarat într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca că scopul proiectului derulat a fost obţinerea autonomiei în comunităţile sărace, autosusţinerea acesteia pentru a nu mai depinde de nimeni.

Peter Ireton, fondatorul organizaţiei Bothar Irlanda, a declarat la rândul său că prin aceste proiecte se doreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor mai puţin norocoase.

"Aştept momentul când fermierii ajutaţi de noi vor colabora cu alţi fermieri din alte ţări pentru a ajuta, la rândul lor, alte persoane. De ani de zile, aici în România, oamenii au fost îndoctrinaţi politic, conduşi de corupţie. Puneţi-vă în locul românilor după căderea comunismului. Pentru ei, acest cadou, primirea vacilor, a fost o mică speranţă. Foarte mulţi din România când au auzit despre grupul din SUA care vor să îi ajute nu au vrut să creadă, au crezut că vor să le ia proprietatea. Le-am spus că vor primi vaci şi oi, nu credeau că se poate aşa ceva, credeau că cineva vrea să-i tragă în piept", a spus Ireton.