Actualitate

Calea Soporului nu vede asfalt prea curând. Ce angajament public şi-a luat primarul

Una dintre străzile cele mai proaste din Cluj-Napoca este Calea Soporului. Indiferent de anotimp, locuitorii de pe cea mai lungă stradă din oraş au nevoie de cizme de cauciuc după fiecare ploaie. Dacă nu au parte de noroi şi bălţi, au parte de praf. Nici viaţa şoferilor nu este roz, ei riscă să îşi rupă maşinile în gropile de pe drumul, care cu greu poate fi numit stradă.

Ani la rând, oamenii au trimis reclamaţii, sesizări, au sunat la Primărie, li s-a promis asfalt, dar nu l-au văzut niciodată. Când s-au săturat de vorbele goale ale şefilor administraţiei publice locale, s-au apucat să îşi asfalteze singuri strada. În urmă cu aproximativ doi ani, ca să atragă atenţia asupra dezastrului de pe strada lor, câţiva locuitori au ieşit cu utilaje pe stradă şi au început să lucreze singuri la repararea străzii. Nici această formă de protest nu a avut efect.

2017-2018, anii dedicaţi extensiilor

Anul acesta, strada Soporului s-a inundat. Primarul Emil Boc s-a deplasat la faţa locului şi le-a promis oamenilor că strada le va fi reparată. Când? Nu chiar foarte curând. Miercuri, când a fost întrebat de un cetăţean când va fi modernizată strada Soporului, primarul a spus că acum se lucrează la studiul de fezabilitate. De la această etapă până la turnarea asfaltului mai este foarte mult. Este foarte probabil ca undeva peste doi-trei ani, Soporul să arate ca o stradă şi nu ca un drum forestier. “Acum lucrăm la ceea ce înseamnă studiile de fezabilitate în vederea pregătirii proiectelor de investiţii şi accesării creditului necesar pentru finanţare. Aşa cum am spus, 2017-2018 vor fi anii în care aceste extensii ale Clujului, treptat, vor intra în modernizare, pentru că aşa cum am făcut Borhanciul, Valea Chintăului, Făgetul am demonstrat că există voinţă şi posibilitate ca aceste extensii ale Clujului să fie modernizate. Această propunere este consacrată şi în angajamentul public pe care eu, împreună cu colegii mei, l-am făcut în Consiliul Local”, a spus Emil Boc.

Eterna problemă a proprietăţii terenurilor

Primarul a vorbit şi despre problema proprietăţilor. “Sunt nişte dificultăţi uriaşe în a putea rezolva problema proprietăţilor. De exemplu, pe Soporului, unde ai proprietate publică, trebuie să se lase o diferenţă de teren pentru a se putea face profilul drumului. Dacă e privat, nu poţi să obţii acceptul lor. Există o grămadă de străzi care se izbesc de problema aceasta uriaşă a ceea ce înseamnă proprietatea”, a punctat Boc.

Problema proprietăţilor a pornit în anul 1997 când Consiliul Local a stabilit, într-o manieră speculativă, perimetrul intravilan al municipiului. Arhitectul Şerban Ţigănaş a explicat recent pentru Monitorul de Cluj că în urma deciziei de atunci a administraţiei publice s-a ajuns la un intravilan mult mai mare decât era necesar, oamenii au construit haotic, fiecare unde a dorit, creându-se o inconsecvenţă urbanistică şi o periferizare a Clujului, cu o infrastructură proastă, exact ceea ce se întâmplă acum cu extensiile despre care a amintit primarul Emil Boc.

Porţiuni impracticabile cu autoturismul

Clujenii care locuiesc pe strada Soporului spun că unele porţiuni sunt impracticabile cu autoturismul. “Vă rog să interveniţi pentru întreţinerea drumului nemodernizat strada Soporului, capătul dinspre strada Borhanciului. De la bifurcaţia acesteia (străzii Soporului), ramura care o ia la dreapta prezintă gropi foarte adânci, făcând aproape imposibilă practicarea cu o maşină mică, pe lungimea sa de aproximativ 1 kilometru. Nu întreb despre canalizare, modernizare, asfaltare. Vă rog doar faceţi-vă datoria, măcar atât cât zona să fie accesibilă”, scria un clujean, recent, într-o sesizare către conducerea Primăriei.