Actualitate

Consiliul Judeţean Cluj, plăţi ILEGALE de 4 milioane de euro. Pe ce s-au dus banii şi când vor fi recuperaţi. INTEGRAL RAPORTUL CAMEREI DE CONTURI CLUJ

Camera de Conturi a verificat cheltuielile făcute de Consiliul Judeţean pe 2015 şi a descoperit nereguli flagrante. Din orice unghi ai privi, funcţionarii publici au găsit reţeta succesului pentru a scăpa basma curată de oriunde pun mâna.

Fie că vorbim de Centrul de Deşeuri, drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, parcurile industriale reţeta e aceeaşi: se organizează o licitaţie, se decontează mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare, se şterg cu buretele ultimii ani de eşec ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Nimeni nu a fost tras la răspundere vreodată pentru plăţile ilegale de milioane de euro din banii clujenilor. Cât va mai dura această situaţie?

Potrivit directorului Camerei de Conturi Cluj, Marius Cîmpan, în ceea ce priveşte auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale Consiliului Judeţean Cluj pe anul 2015, “suma totală a abaterilor de la legalitate care au influenţe asupra contului de execuţie precum şi asupra altor formulare care alcătuiesc situaţiile financiare (bilanţ, cont de rezultat patrimonial) întocmite la data de 31 decembrie 2015 este de 17.807. 601 lei (4 milioane de euro) la ordonatorul principal de credite şi terţiari superioară pragului de semnificaţie stabilit de 2.098.000 lei”.

Telenovela Tetarom IV

Anul trecut, Monitorul de Cluj a cerut Consiliului Judeţean să comunice la cât se ridică prejudiciul cauzat de elaborarea defectuoasă a proiectului Tetarom IV, identificarea responsabililor şi recuperarea eventualelor prejudicii.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean, sub conducerea lui Seplecan, spuneau că nu au stabilit un prejudiciu cert provenit din elaborarea defectuoasă a proiectului, dar că instituţia a întreprins “toate măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor”.

Nicio problemă. A stabilit Camera de Conturi prejudiciul la Tetarom IV: peste 5 milioane de lei.

Mai mult, contractul din cauza căruia Tetarom IV a fost pus pe butuci este ascuns intenționat de funcţionarii Consiliului Judeţean. Pentru Consiliul Judeţean, contractul de proiectare pentru Tetarom IV, de o valoare deloc neglijabilă, 64.000 de euro, nu se află pe lista documentelor care ar trebui puse la dispoziţie.

Aparatul de specialitate al Consiliului Județean, expresie în spatele căreia se ascund funcționarii cu funcții de conducere ai instituției de fiecare dată când sunt puși în situația de a-și asuma decizii sau documente „fierbinți”, face slalom printre legi și hârtii, doar-doar reușește să ascundă de ochii clujenilor documente privind contracte dubioase, cheltuieli umflate și bani pierduți din bugetul județului cu proiectul pentru Tetarom IV.

Tetarom IV, lucrări fără autorizaţie şi plăţi pe echipamente imaginare

Camera de Conturi Cluj arată că bugetul Consiliului Judeţean Cluj a fost prejudiciat în anul 2015 prin pierderea finanţării execuţiei obiectivului de investiţie Parc Industrial Tetarom IV prin suspendarea contractului de execuţie şi prin plata nelegală a unor materiale (echipamente electrice) în valoare de 5.204.441 lei, aferente unor lucrări neexecutate.

Pentru execuţia investiţiei s-a încheiat un contract în aprilie 2014 între Consiliul Judeţean şi asocierea formată din ACI Cluj SA, Nordconforesc SA, Electromontaj SA şi Erbi Podcom SRL având ca obiect lucrări de execuţie pentru realizarea Tetarom IV în valoare de 36.355.757,95 lei fără TVA din care 2.011.004, 13 lei fără TVA reprezentând cheltuieli diverse şi neprevăzute.

“Referitor la plata echipamentelor electrice, ACI a solicitat Consiliului Judeţean plata echipamentelor care se află în custodie la furnizori şi în depozitul Electromontaj în valoare de 5.004.270, 80 lei, antreprenorul afirmând că această sumă o datorează furnizorilor, afirmaţie nereală întrucât din această sumă a reţinut un procent de 10% aplicat la valoarea încasată fără TVA (4.035.702,20 lei), adică 403.570,22 lei, iar diferenţa de 4.600.700,51 lei a virat-o la SC Electromontaj SA (...) rezultă că antreprenorul nu realizează lucrările şi nici nu livrează materialele beneficiarului, însă realizează un profit de peste 20% dintr-o tranzacţie care excede clauzelor contractuale”, spun auditorii.

Camera de Conturi mai arată că în prezent nu se cunoaşte situaţia echipamentelor plătite şi nepuse în operă, nefiind confirmată existenţa acestora cu ocazia inventarierii. Echipamentele electrice plătite de către Consiliul Judeţean nu sunt înregistrate în gestiunea instituţiei pe bază de documente legal întocmite. Borderoul de producţie şi situaţia de lucrări înregistrată la Consiliul Judeţean sunt din luna decembrie 2015, iar factura este din luna septembrie 2015.

Preţul contractului nu e cel real

“Preţul contractat nu este în concordanţă cu devizul general pe investiţie. Tot în 2014, în luna octombrie, se încheie un al doilea contract între aceleaşi personaje având acelaşi obiect, realizarea Tetarom IV, contractul are preţul şi durata de execuţie identică cu primul contract. Ambele contracte sunt valabile până la încheierea actului adiţional 1 la contractul din aprilie 2014 prin care acesta se rezilează. La sfârşitul lunii octombrie se încheie un alt act adiţional la contractul din octombrie 2014 prin care preţul contractului se diminuează la 34.634.870,lei fără TVA. Durata de execuţie a contractului se stabileşte la 18 luni cu precizarea că preţul se poate modifica în funcţie de reglementarea valorii finale a contractului. Acest mod de contractare a obiectivului de investiţii denotă lipsa unei documentaţii de execuţie riguros întocmită concretizată într-un deviz general de execuţie pe capitole de cheltuieli, în concordanţă cu proiectul tehnic, stabilindu-se prin contract că preţul acestuia nu reprezintă valoarea finală. Lipsa unei documentaţii tehnice complete conduce la concluzia că nici estimarea valorii achiziţiei publice în cauză nu a fost reală”, arată auditorii clujeni.

Referitor la execuţia Tetarom IV, potrivit Camerei de Conturi Cluj, constructorul sesizează încă de la început neconformităţi ale documentaţiei de proiectare şi numeroase lipsuri şi neconcordanţe ale documentaţiei de execuţie. Din corespondenţa dintre antreprenor şi beneficiar rezultă că în ianuarie 2015 nu sunt făcute de către Consiliul Judeţean demersurile necesare încheierii contractului de racordare la reţeaua electrică (documentaţie tehnico-economică pentru obţinerea autorizaţiei de construire, lucrări de proiectare, convenţia de atribuire de lucrări).

CJ Cluj se roagă de firme să stabilească valoarea contractului

“În decembrie 2014 ACI solicită documentaţia de execuţie pentru «drum acces organizare de şantier», la care Consiliul Judeţean trimite antemăsurătorile cu «rugămintea» către antreprenor de a stabili valoarea obiectivului realizare platforme şi drumuri, de unde rezultă condiţiile de nelegalitate în care s-a efectuat oferta contractată. În martie 2015 antreprenorul supune atenţiei Consiliului Judeţean o serie de probleme legate de contractul de execuţie de lucrări la care nu a primit răspuns, cu precizarea că problema majoră este lipsa proiectului pentru drumul principal de acces, ceea ce denotă faptul că lipseşte şi autorizaţia de construire aferentă”, se arată în documentul citat.

Curtea de Conturi precizează că sunt necesare luarea unor măsuri, printre care asigurarea resurselor de finanţare, inclusiv prin recuperarea prejudiciilor de la părţile contractante care se fac răspunzătoare de încasarea unor lucrări neexecutate sau executate incomplet (studii, proiectare excuţie de lucrări etc), precum şi atragerea în răspundere a persoanelor angajate ale Consiliului Judeţean Cluj care nu şi-au realizat în mod corespunzător atribuţiile de serviciu sau care au angajat instituţia în tranzacţii neeconomicoase. Managerul de proiect la Tetarom IV este Mariana Raţiu, director executiv în cadrul CJ Cluj, pe care o regăsim în aceeaşi postură şi la un alt proiect eşuat al administraţiei judeţene, Centrul de Deşeuri.

Plângerea care nu a mai ajuns la DNA

Auditorii spun că fostul preşedinte al CJ Cluj Mihai Seplecan a iniţiat o plângere la DNA Cluj împotriva proiectantului la Tetarom IV, Civitas Proiectare SRL, în intenţia de a se constitui judeţul Cluj parte civilă pentru recuperarea prejudiciului suferit, sesizare care nu s-a mai transmis parchetului în cauză.

“Cauza care a determinat abaterea este contractarea lucrărilor de investiţie fără o documentaţie tehnică completă şi fără autorizările impuse de legislaţie. Concluzia echipei de audit: efectuarea de plăţi nelegale care au determinat prejudicierea bugetului judeţului Cluj şi denaturarea situaţiilor financiare şi a rezultatului exerciţiului bugetar. Cheltuielile, respectiv plăţile efectuate până în prezent, în exclusivitate din bugetul judeţului pentru Tetarom IV sunt în sumă totală de 9.424.115 lei”, mai spune Camera de Conturi.

Cum pierde CJ bani din propria prostie

În ceea ce priveşte lipsa construirii unei parcări şi a unui hotel de patru stele din perimetrul Aeroportului Internaţional Cluj, Camera de Conturi a estimat venituri nerealizate în sumă de 9.221.663 lei prin neîncasarea veniturilor din redevenţă.

În 2010, Consiliul Judeţean a comunicat SC UTI Facility Management SA Bucureşti că i-a fost acceptată oferta şi i-a fost atribuit contractul de concesiune privind lucrări de extindere a parcării existente, construirea unui nou parking auto etajat şi a unui hotel de 4 stele în perimetrul aeroportului cu valoarea redevenţei pentru extindere parcare şi parking de 250.000 euro (fără TVA) pentru primul an, 250.000 de euro (fără TVA) indexată cu procentul de creştere/scădere înregistrat de traficul de pasageri pe aeroport pentru restul perioadei de concesiune, valoarea redevenţei pentru hotel până la punerea în funcţiune de 230.898,70 euro/an (fără TVA).

Omisiunile şi adevărurile spuse pe jumătate, preferatele funcţionarilor din CJ

În anul 2011 s-a încheiat actul adiţional 1 la contractul de concesiune de lucrări publice între Consiliul Judeţean Cluj şi SC UTI Parking & Hotel Management SRL care a modificat unele prevederi printre care: obligaţia concesionarului de construire a parkingului auto etajat se suspendă până la data predării amplasamentului necesar construirii parkingului ca urmare a relocării organismelor vămii, poliţiei de frontieră, poliţiei transporturi aeriene, MAI şi SRI, obligaţia concesionarului de construire a hotelului de 4 stele se suspendă până la data predării amplasamentului necesar realizării accesului la hotel, ca urmare a soluţionării litigiului dintre judeţul Cluj şi SC Aviatrans, plata redevenţei aferente celor două imobile se suspendă până la data predării amplasamentelor, pe perioada suspendării concesionarul va achita o redevenţă în cuantum de 125 euro/loc de parcare, respectiv suma de 66.250 euro/an aferent celor 530 de locuri de parcare efectiv exploatate.

“Din verificarea efectuată s-a constat că încheierea actului adiţional 1 la contractul de concesiune a avut drept consecinţă diminuarea redevenţei datorată de concesionar contrar prevederilor contractului de concesiune, respectiv redevenţa aferentă serviciului de parcare care pornea de la suma de 250.000 euro/an a fost redusă la suma de 66.250 euro/an, iar redevenţa aferentă serviciului hotelier până la punerea în funcţiune a hotelului care avea o valoare medie de 230.898,70 euro/an a fost redusă integral. La data întocmirii şi aprobării studiului de fezabilitate şi a studiului de fundamentare a deciziei de concesionare şi a concesiunii (anul 2009) era cunoscut faptul că pentru realizarea obiectivului viitorului contract de concesiune se impunea demolarea unor construcţii şi relocarea activităţilor instituţiilor publice, dar nu se prevede diminuarea redevenţei cuvenite Consiliului Judeţean. Referitor la terenul necesar construirii hotelului s-a invocat litigiul dintre judeţul Cluj şi SC Aviatrans care a început în 2005 fără ca în studiul de fezabilitate să se facă vreo precizare la riscurile care cad în sarcina concedentului menţionându-se la statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat că reprezintă domeniul public în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj şi în administrarea aeroportului. În actul adiţional la contractul de concesiune se face referire în mod eronat la faptul că contractul a fost încheiat cu SC UTI Parking &Hotel Management SRL în calitate de concesionar în condiţiile în care acesta a fost încheiat cu SC UTI Facility Management SA Bucureşti. În actul constitutiv al SC UTI Parking &Hotel Management SRL nu este stipulată nicio menţiune referitoare la faptul că are ca scop realizarea concesiunii”, arată auditorii în raport.

Untold, TIFF, Electric Castle, finanţări ilegale

Camera de Conturi mai spune că au fost acordate nelegal finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu Consiliului Judeţean de 193.000 lei, la care au fost calculate dobânzi penalizatoare în sumă de 11.122 lei, prejudiciul total fiind de 204.122 lei. Printre acestea se află Untold, TIFF, Electric Castle, dar şi asociaţia lui Iancu Şerbănescu, Transilvania Music Event.

Auditorii spun că Federaţiei SHARE i s-a acordat nelegal suma de 70.000 de lei pentru organizarea Untold, activitate care a generat profit  (încasări din bilete vândute, comerţ stradal reprezentând 20% din încasările tuturor comercianţilor, activităţi publicitare). Anunţul Federaţiei SHARE privind vânzarea de bilete şi acces camping la Untold Festival a fost următorul: bilete de o zi 129 de lei plus taxe – 138,03 lei, bilet VIP de o zi 229 de lei plus taxe – 245,03 lei, abonament pe 4 zile standard 289 de lei plus taxe – 309,23 lei, abonament standard plus camping 4 zile 338 lei plus taxe – 361,66 lei, abonament VIP 449 lei plus taxe – 480,43 lei. Pentru acelaşi proiect Federaţia SHARE a beneficiat de finanţare nerambursabilă şi de la Primăria Cluj-Napoca în sumă totală de 3.450.000 lei.

“Din rapoartele finale ale Federaţiei SHARE se constată că din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca din finanţarea nerambursabilă acordată au fost acoperite cheltuielile Federaţiei, inclusiv festivalul Untold, în procent de 87,33%, respectiv 3.402.016 lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului este de 493.209 lei, fiind omisă finanţarea primită de la bugetul Consiliului Judeţean, de 70.000 de lei, precum şi veniturile realizate din vânzarea biletelor, în sumă de 9.284.331 lei, veniturile din activităţile comerciale şi publicitare, sponsorizările şi donaţiile. Potrivit declaraţiei depuse la Primăria Cluj-Napoca, au fost realizate venituri din vânzarea de bilete în sumă de 9.284.331 lei, de 2,38 ori mai mult decât valoarea declarată a proiectului de 3.895.225 lei, reieşind doar de aici un profit generat de acest proiect în sumă de 5.389.106 lei. Având în vedere că finanţările nerambursabile acordate sunt în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi sponsorizări (nefiind legală acordarea de finanţări pentru activităţi generatoare de profit), finanţarea nerambursabilă acordată nu se justifică. Suma acordată Federaţiei SHARE de 70.000 de lei reprezintă o pagubă efectivă cauzată bugetului judeţului, aferent căreia au fost calculate dobânzi penalizatoare în sumă de 4.022 lei (total 74.022 lei). Consiliul Judeţean nu a efectuat nicio verificare cu privire la evidenţierea veniturilor, nici la momentul încheierii contractului şi nici pe parcursul executării acestuia”, arată Camera de Conturi.

We love...money

De asemenea, printr-o hotărâre de Consiliu Judeţean a fost acordată suma de 30.000 de lei Consorţiului Studenţilor din România (CSR, condus de Iancu Şerbănescu) în vederea realizării proiectului Transilvania Music Event, care în fapt reprezintă organizarea de concerte, adică tot activităţi generatoare de profit. CSR a mai primit şi de la Consiliul Local suma de 210.000 lei.

“Din rapoartele întocmite de beneficiar se constată că din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca au fost acordate finanţări în sumă de 210.000 lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului este de 71.553 lei, fiind omisă finanţarea primită de la bugetul judeţului Cluj în sumă de 30.000 lei, precum şi veniturile realizate din vânzarea biletelor estimate la suma de 573.000 lei. Aşa cum reiese din anunţuri şi afişe la «We love retro» biletele au fost de la 60 de lei, iar spectatori 8300, dar în declaraţia privind impozitul pe spectacole sunt bilete cu 5 lei, cu 10 lei şi cu 25 de lei. Astfel, în loc de 8300 de bilete sunt declarate doar 700, iar preţul este cuprins între 5 şi 25 de lei faţă de 60 de lei cel mai ieftin bilet. La data acordării finanţării nerambursabile, Consorţiul Studenţilor din România a avut un profit nerepartizat de 4.354.197 lei”, se arată în documentul citat.

TIFF, triplă finanţare

Consiliul Judeţean a mai acordat suma de 53.000 de lei pentru Festivalul Internaţional de Film Transilvania şi Colors of Cluj, ambele proiecte beneficiind de finanţări nerambursabile şi de la Consiliul Local în sumă de 1.022.762 lei.

“Fundaţia care organizează TIFF s-a angajat ca să contribuie cu suma de 1.093.092 lei reprezentând 52,22% din valoarea acestuia, în fapt contribuie doar cu suma de 167.870 lei reprezentând 14,37%, în condiţiile în care a realizat venituri atât din vânzarea biletelor, cât şi din publicitate. Astfel, din difuzarea filmelor la peste 62.000 de spectatori, fiind vândute peste 73.000 de bilete cu preţuri între 8 şi 30 de lei, precum şi din preţul biletelor la concertele organizate, 15 lei/bilet, au fost realizate venituri estimate de 1.095.000 lei, care nu au fost declarate şi înregistrate în raportul financiar. Din declaraţiile organizatorilor, TIFF a beneficiat de triplă finanţare: finanţări externe (granturi norvegiene), guvernamentele (Ministerul Culturii) şi de la Consiliul Judeţean Cluj, pe lângă cea obţinută de la Primăria Cluj-Napoca, dar care au fost omise a se prezenta în bugetul financiar. Nu au fost raportate nici veniturile din publicitate. Astfel, nu se justifică acordarea de la bugetul judeţului a sumei de 53.000 de lei”, mai arată auditorii.

Consiliul Judeţean a mai finanţat ilegal cu 30.000 de lei Asociaţia Boiler în vederea realizării festivalului Electric Castle “care în principal reprezintă un concert de muzică, respectiv o activitate aducătoare de profit”, spune Camera de Comerţ.

La final, Camera de Conturi precizează faptul că până la 31 decembrie 2016 Consiliul Judeţean trebuie să stabilească întinderea prejudiciului cauzat bugetului judeţului şi va lua măsuri pentru recuperarea acestuia ca urmare a decontării finanţărilor nerambursabile asociaţiilor şi fundaţiilor, ca urmare a pierderii finanţării execuţiei Tetarom IV sau ca urmare a unor lucrări de modernizare a drumurilor judeţene.

Alte nereguli descoperite de Camera de Conturi

Auditorii au mai descoperit că în perioada 2015-2016 au fost acordate şi plătite majorări ale indemnizaţiei pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean în sumă totală de 14.699 de lei. De asemenea, nu a fost recuperată de la Consiliul de Administraţie al RAADPP Cluj suma de 120.098 lei reprezentând drepturi salariale nete, dobânzi şi cheltuieli de judecată achitată către două salariate, urmare a nerespectării clauzelor stipulate în contractile individuale de muncă încheiate cu acestea. Consiliul Judeţean a mai făcut plăţi ilegale de 1.183.412 de lei reprezentând lucrări de proiectare, modernizare şi reabilitare a diferitelor drumuri judeţene şi a mai plătit, tot ilegal, suma de 1.873.390 de lei pentru servicii de deszăpezire a drumurilor judeţene în sezonul rece 2014-2015.

Conducerea Consiliului Judeţean Cluj spune că va contesta acest raport.

“Consiliul Judeţean a formulat, în data de 14 iulie o contestație la Camera de Conturi Cluj prin care a argumentat punctul de vedere referitor la aspectele sesizate. În acest context, având în vedere faptul că decizia Camerei de Conturi Cluj nu are caracter definitiv și executoriu, Consiliul Județean Cluj așteaptă soluționarea respectivei contestații, urmând ca, în cazul unei eventuale respingeri a acțiunii de către Comisia de contestații a Curții de Conturi a României, aceasta să fie atacată la instanţa competentă, respectiv Tribunalul Cluj. De îndată ce va exista o astfel de decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de instanţele abilitate, Consiliul Judeţean Cluj va trece la punerea ei în executare”, a transmis conducerea CJ Cluj.