Actualitate
De ce Opera Maghiară din Cluj este specială pentru Ungaria? - FOTO
Comunitatea maghiară din Cluj și-a lăsat puternic amprenta asupra culturii orașului de pe Someș. Deși Ungaria are reprezentanți în mai multe țări, numai la Cluj–Napoca există o Operă a maghiarilor, fiind locul în care nu de puține ori premierul Ungariei, Viktor Orbán, a venit la spectacole.
Construită în urmă cu sute de ani, clădirea Operei Maghiare din Cluj-Napoca a suferit numeroase modificări de-a lungul istoriei.
Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca a fost înființată la 17 decembrie 1948.
Clădirea ridicată în 1910 în stil Art Nouveau de arhitecţii Géza Márkus şi Frigyes Spiegel a găzduit scena de vară a teatrului maghiar ce data din anul 1874. Frontonul cu coloane datează din 1960, când a fost extins şi foaierul.
Singura din afara Ungariei
Teatrul și Opera Maghiară este singura instituție de acest fel din afara graniţelor Ungariei.
„Este singura Operă Maghiară din afara granițelor Ungariei. Comunitatea maghiară care are reprezentanți în Ucraina, în Slovacia sau în Serbia nu au operă numai aici în România la noi în Cluj. Clădirea de vizavi este mai veche, unde corpul de balet al Operei își face antrenamentele și repetițiile, iar în spatele clădirii, în anul 2008, a fost realizată o sală studio”, a explicat profesorul de istorie Vladirmir Bogosavlievici, în cadrul unui tur ghidat.
Repertoriu îmbogățit: Weber și Mozart
În anul 1792 se înființează la Cluj primul teatru din Cluj, fiind cel mai vechi teatru permanent de limbă maghiară, care este în măsură să asigure condiţii tehnice scenice corespunzătoare genului de operă, având şi fosă pentru orchestră. Datorită renumitei soprane Déry-Széppataki Róza, care între anii 1823-1827 se angajează la Cluj, repertoriul iniţial se îmbogăţeşte treptat cu operele lui Daniel Auber, Vincenzo Bellini, Gaetano Donizetti, Gioacchino Rossini, Franz Weber şi Wolfgang Amadeus Mozart.
Opera maghiară, în pas cu trendul european
Scena clujeană prezenta operele epocii la scurt timp după premiera lor mondială, ţinând pas cu evenimentele artistice europene. Peste puţin timp, în stagiunea 1859-1860 apare la Cluj un gen nou: opereta, câştigând popularitate sporită în defavoarea operei. La începutul noului veac teatrul are în repertoriu cele mai de seamă opere şi operete care figurează în repertoriul marilor scene lirice.
Începutul secolului al XX însă aduce schimbări şi în teatru: clădirea nu mai face faţă cerinţelor tehnicilor noi de scenă, sala de spectacole devine şubredă, astfel este sortită demolării. Se începe o construcţie nouă, modernă în baza proiectelor cunoscuţilor arhitecţi austrieci Fellner şi Helmer.
În 1910 îşi deschide porţile a doua scenă pe malul Someşului, iniţial concepută să găzduiască reprezentaţii în timpul verii. După Primul Război Mondial trupa teatrului de limbă maghiară este nevoită să se mute în acest edificiu.
Perioada comunistă
În condiţiile îngreunate de instaurarea regimului comunist, teatrul şi opera maghiară îşi menţin o activitate intensă datorită efortului depus de directorii Jenő Janovics, Jenő Szentimrei, József Méliusz, Péter Marosi şi Gáspár Tamás. În ultima jumătate de secol scena teatrului maghiar a devenit cunoscută pe plan european pentru modernismul pieselor realizate de József Szabó, György Harag sau Gábor Tompa.
Viktor Orbán, vizite dese la Opera Maghiară
Actualul premier al Ungariei, Viktor Orbán, a venit de multe ori la Cluj să vadă specatacolele de la Opera Maghiară. Ultima vizită a avut loc în luna aprilie a acestui an.
Fie că presa a aflat de vizite, fie că au fost vizite discrete fără vreun anunț, se pare că liderului de la Budapesta îi plac spectacolele de la Cluj.
„Aveam spectacol și când urcam pe scenă uneori îl mai zăream și pe Viktor Orbán în public. Se întâmpla asta destul de des. Se vedea pe el că-i place la noi și mă bucură asta foarte mult”, ne-a relatat un angajat al Operei Maghiare, sub protecția anonimatului.
